6,218 cititori

Țara nefericiților fericiți

Am citit aseară în liniște, fără patimă, comentariile în urma textului de ieri. Și cele de pe blog și cele de pe Facebook. A fost jihad. Apoi m-am uitat pe profilele sărmanelor chinuite de viață care m-au înjurat strigându-și în același timp nețărmurită fericire. M-am cutremurat. Pe urmă am tras câteva concluzii:

Suntem cei mai mari maeștri în a băga căcatul sub covor pentru ca mai apoi să ne prefacem că nu pute nimic.

Continuarea

13,583 cititori

Pentru bărbatul adevărat din tine! Care este.

Text scris de Elena. Lăsați tot ce faceți, că eu am râs bine de tot.

Scriu acest text pentru bărbații adevărați care nu prezintă nici cea mai mică urmă de pizdificare. Pentru bărbații ăia care transpiră testosteron pur 100%. Băbăieți, io-s cu voi frații mei. Şi vă recunosc bărbăția de la o poştă. O poştă mai veche…

Mama nu m-a schilodit mental dăloc, ca pă plângăcioasele astea dîn zilele noastre, cu aberații legate de căsătorie, copii, soție model şi alte mizerii de genul ăsta. Mama m-a vrut femeie pentru ăştia ca voi, pulărăii adevărați. Pe la 15 ani, când începusera să-mi crească sânii si poponelul, m-a luat direct şi mi-a spus:

– Lasă naibii cartea că tâmpește. Mâine-poimâne vrei facultăti, mastăre… Stai dreacu’ cuminte cu astea. Dă-i drumu’ la veață. La sex. Destrăbălează-te! Să găsesti şi tu un bărbat adevărat care bate cu pumnu-n masă şi tu execuți.

Păi nu ascultam eu de mama? Ascultam. Şi-am început.

Primul meu iubit a murit înecat. Despre morți numai de bine. Oricum nu era ce-mi doream pentru că avea nişte probleme grave la cap şi era cam atent cu mine si cu dorințele mele. Şi-şi mai dorea şi căsătorie şi copii. Cu mine. Plm, sentimentalisme d-astea ieftine pentru fraierii care pişă ochii la filme dă dragoste şi care au tupeul ăla de jegoşi să facă lucruri împreună cu partenera de viață. Da, bă, exact: gătit, spălat, curat, plimbări, respect, înțelegere. Limbisme d-astea care vă fac pe voi, bărbații adevărați, dă râs şi vă taie din masculinitate. Bă, voi vă dați seama ce de căcat ar fi fost viața mea? Coiță, mă-nfior şi acum.

Cum așa ceva, când visul meu era un bărbat care să se tundă maxim dă două ori pă an, să aibă păr în nas până la buze, unghia mică să fie lăsată să crească în voia ei ca s-o folosească pentru curățat urechile şi nasul. Să vină dă la muncă şi să-şi lase şosetele băgate în pantofi, asta dacă nu cumva mă bucura până la excitație cu ele aruncate prin toata casa. Aaaa, şi să facă baie doar sâmbăta. Eventual de cea a morților. Morților mă-sii, desigur. Spun asta de dragul lui. Pup io pă el de bărbat adevărat. Să bea bere, să râgâie, să pută curu’ sub el când stă pă jilț şi dă comandă la fată. Adică mie. Ah, clar, şi fata să execute. Iar cand are el chef să-şi bage mâna în chiloți, să-şi aranjeze măciuca şi dupa aia să-şi duca mâna la nas să o miroasă. Şi sex să făcem doar când vrea el şi doar cum vrea el. Deja am căzut pe spate. Sunt excitată!

Mbuuun. Am găsit până la urmă exact ce căutam. Vreo 8 ani am stat cu el şi nu l-aş fi lăsat pentru nimic în lume. El m-a părăsit. Ştiți de ce? Hai, să vă spun. Era producător. Nu de filme. De ciupituri. De nimicuri. De găinării. Şi, în bărbăția lui, nu prea venea nopțile acasă. Mereu îmi zicea sfătos:

– Făăă, tu să fii mândră că eşti cu mine. Că ca mine nu mai găseşti. Şi să nu uiți că dintre toate proastele care m-a vrut, io pă tine te-am ales.

Păi, băăă, aşea cuvinte… mă înfioară şi acum. Pula lui dă jmeker în veață. Cum să nu-l iubeşti, mânca-i-aş coaele lui dă peloponez. Că mă suna și noaptea şi spunea:

– Ia, fă, lanțul ăla de la mă-ta şi adu-l încoa că vreau să-l joc la barbut. Câstig şi te îmbrac în aur. Doamnă tă fac, prostanco.

Păi nu executa sora voastră? Executa instant. Că doar doamnă voiam şi io să fiu. Şi cine mă mai altoia, mă, ca el. Că după o bătaie mi-a zis că-l dor tibiile şi când s-a gândit el mai bine, a slobozit adevarul:

– Că te-am batut pă tine ieri cu picioarele, d-aia mă doare. Că io n-aveam nimic înainte dă asta, nicio durere. 

Să mai mira lumea dă pă scară când mă vedea dîn când în când (dăcât în zilele săptămânii terminate în “i”) cu botu’ umflat. Dacă nici asta nu era dragoste, io nuş’ ce să mai zic.

Da’ ce era să fac? Așa ceva nu mai găseam io. Că doar singur îmi zicea: “Fă, altele moare şi-aşa n-are”. De mi se făcea naiba și milă dă alea, când le vedeam bălind pe lângă el. Până la urmă i s-a făcut și lui milă de ele și m-a părăsit, am divorțat. La tribunal mi-a zis cu blândețe: “Fă, acu’ tu te muți dîn oraș d-aci, ca să nu te mut io. Rece.”. M-am mutat, ce să fac, că nu mă avantajează dăloc culorile reci. Mai ales în jurul ochilor.

În noul oraş am cunoscut visul oricărei femei. Aşa am ajuns să am a treia relație. Direct cu “ză best”.

Ăsta era dă dăparte tot ce voiam. Arăta bine, dăştept de ma excita intelectual la maxim şi vrăjitor la mare artă. Calitate, calitate prima.

După vreo 8-9 luni de relație, am aflat într-o zi că are o panaramă acasă. Da’ ce panaramă, cum abuza de bietul meu bărbat. Cică îl prinsese într-o seară beat, a abuzat la modul cel mai ordinar de el şi de sufletul lui curat, l-a futut şi intenționat a rămas gravidă. Staț’ că n-am terminat, să vedeți cum e vieața. Aștia doi, omu’ meu și panarama de-acasă, deşi aveau un copil împreună, nu mai făcuseră sex din paleolitic. Na, belea, uite cum se profită de un biet suflet nevinovat.

El voia cu mine, că era băiat de casă bun şi iubitor, mânca-mi-ar nasu’, dar ea, o zgripțuroaică nenorocită care se văzuse maritată şi cu copil făcut, ea nu mai voia să-l lase. Băăă, păi la asemenea dramă, io am plâns cu muci. Sincer acu’. De ce s-o dau cotită? Că aşa-s eu sensibilă la toți mirificii ăştia fără noroc în viață. Numa’ că, în nemernicia mea şi în sufletul meu de cățea nenorocită, l-am părăsit.

Știu, toți bărbații adevărați o să mă întrebe “coae, dă ce-ai făcut asta?”. Io n-am vrut, pă cuvânt, da’ prostul ăla nu erea bărbat. Erea, aşea, cum să spun ca să mă înțelegeți. Un perdant ordinar. Că mă apucă jalea iar, acu’ când mă gândesc.

Şi nu vreau să mă vedeți plângând şi să credeți că o dau în morții mamii în drame d-alea ieftine de tot căcatul. Că io vreau dăcât să vă hăhăiți voi p-aci și să veniți cu replicile alea care mă urcă pe pereți, dacă nu mă dau pă spate. Şi care mă fac să regret. Că bine le mai ziceți voi la toate “marmotele” astea care se plâng de bărbați: “Făăă, nimica n-ați învățat de la veață.”.

Asta vreau, să vă aratați voi bărbăția, virtual vorbind, iar io să adorm cu o mână în chiloți, gândindu-mă la voi, şi cu cealaltă pă icoana, că poate m-ajuta Dumnezeu să-l găsesc măcar pă unu dintre voi liber, ca să fiu şi io respectata şi iubită, măcar o dată în viața asta, de un bărbat adevărat.

Vă pupă sora voastră şi vă respectă maxim. Că ca voi nu e niminea. Amin!

P.S. – Masculilor, ăsta e un pamflet şi dacă reuşiti să-l luați ca atare, eu îmi scot pălăria în fața voastra.

mihai_vasilescu_barbat_adevarat

sursa foto

4,382 cititori

Vreau să mai avem o discuție legată de sex

Trei dintre lucrurile care îmi provoacă cea mai mare silă pe lumea asta sunt: să lovești o femeie (și nu mă refer la accidente auto), violul și șantajul sexual. Depre primul nici nu mai are rost să povestim. Din momentul în care tu, bărbat, ai ridicat mâna la o femeie, practic ai decăzut din condiția de ființă umană la stadiul de nevertebrată. Despre viol, așijderea, nu are rost să mai vorbesc, dacă ar fi după mine, castrarea chimică ar fi singura pedeapsă pentru violatori. Simplu, ușor, fără durere, cu certitudinea că nu vor mai viola nimic niciodată. Nici măcar codul rutier, că-ți trebuie coaie ca să depășești pe linie continuă. Plus pușcărie, desigur, ca să simtă și ei olecuță cam ce înseamnă o felaţie hotărâtă unilateral. 

Continuarea

6,685 cititori

Și “nevorbită” și cu banii dați

Aveți mai jos un fel de poveste de… hmm… amor, pe care mi-a trimis-o Laura, una dintre distinsele cititoare ale acestui blog. Citiți-o că e, așa, ca ruptă din viață. Povestea, nu Laura.

……………………………………………………………………………

Acu’ niște ani buni de zile, proaspăt ieșită dintr-o relație cu un tip cu mult mai mare (și mincinos, dar asta am aflat prea târziu), zis-am să-mi ling ranile cu cineva mai ca lumea, mai de încredere. C-am vrut, că n-am vrut, s-a nimerit să fie tot mai în vârstă, pentru că, deh, naravu’ din fire n-are lecuire. Măcar era “de încredere”, pentru că mă știa de când începusem buchiseala. Așa că, ușor trecută de vârsta majoratului și proaspăt rănită în dragoste, mi-am zis să-i dau o șansă pretendentului abia apărut la orizont. Continuarea

7,322 cititori

De ce ai secrete față de mine, dragă?

Ești într-o relație de ceva vreme. Lucrurile par să se miște bine și în direcția în care trebuie. Până când, într-o seară, observi că iubi are o față cam tuflită. Dar pentru că tu ești prins cu niște treburi extrem de importante (cum ar fi noul Fifa abia lansat sau să numeri stelele de pe lângă Ursa Mare), te prinzi târziu că nu-i sunt boii acasă. În acest punct, numai începătorii sau inconștienții au îndrăzneala să întrebe senini, din prima:

Continuarea

6,305 cititori

“Balerine grațioase” pot să scuipe și să înjure porcos

Acesta nu este un text în sine. Ci un comentariu lăsat de o cititoare (piticaneuron, pe nickname-ul ei) la textul despre violența domestică. M-a impresionat și am vrut să vi-l arăt și vouă.

…………………………………………………………………

Trăiești o relație amoroasă postadolescentină, o găsești aproape încadrată în firescul social contemporan. După patru ani, el îți cere mâna mai mult sau mai puțin spontan. I-o dai, doar crezi că îl iubești. După un an organizatoric, te căsătorești. Din punctul tău de vedere, nimic nu se schimbă, îl iubești cu sau fără acte, îi asculți ofurile, îi gătești, îi calci, lucrezi, ai comportamentul de om cuminte pentru care te-a educat mama tradiționalistă. Continuarea

7,331 cititori

De ce ne jucăm cu vorbele?

Se dă următoarea situație. Am o prietenă. Bună. O tipă mișto, genul de femeie în compania căreia îți face plăcere să petreci timp, pentru că nici nu simți cum trece. Fata asta mi-a povestit o chestie pe care-a pățit-o recent și căreia nu-i găsește nicio explicație. Ce-i drept, nici eu n-am reușit. Și mă gândeam să v-o zic și vouă, că unde-s mai multe minți poate sare până la urmă iepurele. Așa că, ia fiți atenți aici. Continuarea

15,162 cititori

Cele patru calități ale unui bărbat mai bun? Îhî!

Articolele de acest gen sunt printre motivele pentru care în jurul nostru este plin de femei care jinduiesc la prinți pe armăsari albi sau alte feluri de cai verzi pe pereți și de hipsteri care visează la iubirea perfectă, în timp ce-și șterg delicat, cu un șervețel, sperma care le-a rămas pe mână.
Continuarea

24,333 cititori

Ce să nu faci când eşti într-o relaţie de lungă durată şi n-ai de gând să te însori

Sunteţi de ceva vreme împreună. Timp în care tu ai devenit cel mai mare fan al zicalei “de ce să iau toată vaca, dacă am laptele gratis?”, iar ea povesteşte (oricui are chef s-o asculte) cât este de fericită şi că o relaţie împlinită nu depinde de un petec de hârtie. Sau, când simte oareşcare rezistenţă de la interlocutori, că iubirea nu se dovedeşte la starea civilă, ci cu sufletul. Desigur, toate astea până într-o dimineaţă când tu, încă mahmur după o beţie cruntă, ca să scapi de reproşurile cu “iar ai băut azi-noapte ca un porc” o iei în braţe şi-i şopteşti la ureche: “iubita, m-am gândit mai bine, ce-ar fi să ne căsătorim?”.
Continuarea

5,563 cititori

Chestii serioase despre parteneri

Hai, frate, mai lăsaţi în pace sarmalele şi cârnaţii ăia, că avem chestii grave de dezbătut. Da, da, ştiu că v-a rămas o grămadă de mâncare de la Crăciun, da’ ar fi cazul să cam încetaţi, zău aşa. Plus că acuş vine Revelionul şi începe “Marele Ospăţ”, partea a doua, revăzută şi adăugită. Alooo, tu cel de la tastatura neagră, se aude să laşi cârnatul ăla jos? Şi nu te mai uita cu jind nici la salata de “bef”. Gata, ne concentrăm un pic?
Continuarea

4,777 cititori

Se spune că e semn rau când iubirea ține doar o săptămână

O prietenă bună mi-a împărtăşit ieri păţania de mai jos. Care ar putea părea funny, dacă n-ar fi tristă. Ia fiţi atenţi aici.

El şi ea se văd de ceva vreme şi totul pare să meargă bine. Era amor d-ăla intens, aproape palpabil, de poţi să-l tai cu cuţitu’.  Nopţile lor începeau seara devreme şi se terminau când afară deja lumea pleca la muncă.

El părea aprins şi îndrăgostit ca un puşti de liceu la vârsta primei iubiri. Ea, mai cerebrală, încerca să-l tempereze: “Stai mă, omule, hai s-o luăm mai încet, pas cu pas, să ne lămurim ce e cu noi”. Ţi-ai găsit. El sărea imediat şi-i explica aprins ce relaţie frumoasă au şi cum în fiecare dimineaţă stă cu ochii închişi şi-şi numără fluturii din stomac. Şi spunea cu atâta convingere că, până la urmă, ea a început să-l creadă. A început să se auto-convingă că nu e nicio problemă. Da, au o relaţie și totul e pur şi frumos ca o dimineaţă de primăvară plină de rouă. Continuarea