4,011 cititori

Guvernul VV a căzut, trăiască guvernul VV

Nu că vreau să fiu cârcotaș sau pesimist, dar am așa o presimțire că abia acum, când este vorba despre ciolanul ăl mai ciolan (a se citi “organizarea alegerilor pentru președinție și pentru parlament”), o să vedem adevărata față a opoziției.

Mi-e teamă că lucru mai rău decât să treacă moțiunea și să cadă guvernul nu ni se putea întâmpla. Și nu mă refer nici la cine va fi prim ministru, nici la componența noului cabinet, ci la faptul că ne vom îngrețoșa atât de tare de tot ce vom vedea pe scena politică, încât nu vom ști cum sa trântim ușa României mai tare și mai repede în urma noastră. Continuarea

20,687 cititori

M-am sacrificat pentru copil

Vă sună cunoscut, ați auzit pe undeva părinți folosind replici de genul ăsta?

“Am muncit ca să nu-i lipsească lui nimic.”

“Tot ce-am câștigat am investit în educația lui.”

“Nu mai am timp de nimic, mă ocup numai de copil.”

“Mi-am rupt de la gură ca să aibă el ce mânca.”

Și, desigur, vestita: “Am rămas împreună, ne-am sacrificat, doar ca să aibă el o familie.” Continuarea

6,185 cititori

N-am încredere în oamenii care nu înjură la volan

Nu vreau s-o interpretați în niciun fel, nu vreau să mă judecați greșit, în general sunt un tip destul de elegant și bine crescut (uneori chiar prea), practic sunt exact ca un gentleman d-ăla, dar pentru mine nu există opțiunea să conduc mașina și să nu înjur la volan.

Oricât de scurt ar fi drumul pe care-l am de făcut, trebuie să-mi scape măcar un duios „hai, în pwla mea, mai repede” sau nostalgicul „semnalizează, în morții mă-tii, că n-am de unde să ghicesc ce vrei să faci”.

Continuarea

3,922 cititori

Diferența dintre tine și telespectatorii antena3

Este aceea că pe tine te pufnește râsul când auzi de candidatul la președinție Mircea Diaconu, iar pe telespectatorii antena 3 nu. Adică exact ceea ce vezi în acest sondaj imas.

Cât a fost în barca PSD-ului omul a avut un întreg trust de media la dispoziție și-a profitat la maxmimum, iar rezultatele se văd acum: locul doi în intenția de vot a românilor. O perfomanță pe care nici măcar inegalabilul comic al sufletelor noastre, Ghiță Funar, n-a reușit-o la vremea lui.

Continuarea

5,590 cititori

Nu s-a supărat

E mic și casca de biciclist pare mai mare nu doar decât capul lui, ci decât el tot. Stă la coadă la megaimaju’ de la Victoriei cu doua sucuri și ceva patiserie în mână. Ajunge la casă. Întinde sucurile și croissantele, sau ce avea el acolo, scoate banii și rostește foarte serios:

– Vreau să-i fac o supriză lui tata, îmi dați și un heets albastru?

Continuarea

20,916 cititori

Dragă domnule Barna

A sosit timpul să plătiți pe cineva să vă facă PR. Iar dacă aveți deja, a venit vremea să-l dați afară și să angajați pe altcineva, a venit vremea să luați un om capabil să vă spună în față: ”Dacă publicați fotografia asta, eu îmi dau demisia”. Și-o să vă explic imediat de ce.

Pentru că oamenii obișnuiți, oamenii ale căror voturi vă interesează, vor să se asocieze cu cei puternici. Iar dumneavoastră ați postat o poză în care apăreți alături de nimeni în drum și v-ați mai și lăudat cu ea. Cam câtă putere credeți că transmite isprava asta? Continuarea

5,613 cititori

Ficusul nu înflorește niciodată

Am avut norocul (sau ghinonul, depinde din ce unghi privești) să asist la două răsturnări de situație spectaculoase în țara asta.

Prima a fost în ’96, când a fost ales Emil Constantinescu președinte și s-a ieșit în Piața Universitătii de bucurie. Pentru că era prima dată, după revoluție, când românii se scuturau de rămășițele fostului regim comunist. Sau, cel puțin, așa credeam pe atunci. Continuarea

9,696 cititori

Cum ar fi să nu mai fiți penibili?

Dacă n-ar fi existat Facebook-ul, probabil n-aș fi ajuns să nu-i mai suport, dar uite că ușor-ușor mi s-a luat și nu mai pot cu ăștia care, o dată la două propoziții, trebuie să bage un „al meu” sau „a mea” când se referă la cei cu care sunt într-o relație. “Al meu a mers la budă”, “a mea nu mai merge la budă” și alte formulări similare a căror acțiune propriu-zisă contează mai puțin spre deloc, scopul principal fiind făcutul de paradă.

Pentru ei vreau să las și io aici câteva considerații de bun-simț. Continuarea

3,211 cititori

E ok să implici copiii în campania electorală?

Auziți, am și eu un soi de dilemă morală.

În imaginile de mai jos apar niște copii care strâng semnături. Nu bag mâna în foc, dar în poze pare că se vede sigla usr-ului.

E cineva pe-aici care știe ce zice legea referitor la această chestiune? Gen, dacă e ok să pui copiii să strângă semnături care nu sunt pentru “sunteți de acord să înființăm Partidul Patrula Cățelușilor și să-l punem pe Matei, de la clasa a două B, președintele clasei?”, ci pentru un partid cât se poate de politic și o candidatură la președinție la fel de politică? Continuarea

6,443 cititori

Voi vă mai uitați la televizor?

M-am uitat multă vreme la show-urile de la protv. Până când, ușor-ușor, în goana după cifre și audiență au devenit, pe rând, nefrecventabile. La „Romănii au talent” am renunțat când am constatat amar că numai cazurile sociale au talent în Romănia, iar cu „Vocea României” n-am mai putut încă de acum două sezoane.

Continuarea