Pentru c-am căutat un loc care să reunească toate informațiile de mai jos și nu l-am găsit, m-am gândit să vi le las eu aici. Ca să nu ziceți că n-ați știut.
1) Dacă te afli la tine în oraș nu poți vota decât la secția de votare unde ești arondat. Continuarea
Ca să n-avem vorbe, vă spun că n-am mai urcat într-un taxi exact de pe vremea când scriam trebușoara asta. De atunci, m-am mișcat de colo-colo exclusiv cu Uber, Taxify și mașina personală.
Circulă de vreo câteva zile o inițiativă prin care cetățenii cu acces la internet sunt rugați să semneze o petiție pentru reglementarea de urgență a ridesharing-ului. Am văzut-o aseară și mă pregăteam s-o semnez, că doar și eu îmi doresc să pot circula în condiții civilizate, nu? Când mi-am dat seama de o chestie. Mai precis, m-am întrebat de ce n-au făcut petiția asta în urmă cu un an și jumatate? De ce n-au avut inițiativa din secunda în care Primăria, condusă destoinic de duamna Firea, a anunțat, în decembrie 2017, că: Continuarea
Știu că pentru unii o să vină ca o lovitură, dar sunt nevoit s-o spun: până în secolul nouăsprezece în spatiul carpato-danubiano-pontic nici măcar nu exista noțiunea de a merge la vot. Cum a ajuns chestia asta să fie atât de mainstream și cum au ajuns hipsterii să strâmbe din nas în zilele noastre? Păi hai să recapitulăm pe scurt și să explicăm pe înțelesul lor cum s-au întâmplat lucrurile.
De fiecare dată când se apropiau alegeri, orice fel de alegeri, dacă mă luam după ce se întâmpla la noi în bulă, îmi era limpede că “ăilalți” au pierdut. Nu, nu că ai noștri au căștigat, ci că “ăia” au pierdut. După care veneau alegerile pe care “ăilalți” le căștigau en fanfare DE FIECARE DATĂ. Cu o singură excepție: când a câștigat nen-tu Klaus. Dar și atunci, dacă nu era diaspora, am fi luat-o în mână ca de obicei și acum l-am fi avut președinte pe Veve Ponta. Știți ce zic, da? Continuarea
Citeam la Cetin chestia asta despre Halep care are nevoie de un psiholog bun și m-a bufnit râsul. Mă gândeam “altul care aberează pe subiectul Halep”, fata aia e ditmai sportiva, a fost numărul unu mondial atâtea luni la rând, are nu știu câte turnee câștigate, și vine un băiat de pe net să-i spună că are nevoie de un psiholog. Am râs, vă spun.
După care n-am mai râs, pentru că mi-am adus aminte de o chestie foarte bizară pe care o să v-o povestesc imediat. Continuarea
Ce voiam să vă întreb azi, ca să începem bine săptămâna, pentru voi cum arată partenerul ideal? Adică dacă ați avea ocazia să vi-l configurați voi, după inima, ochiul și sufletul vostru, cam cum ar trebui să fie omul ăla de lângă voi ca să puteți zice “da, boss, asta mi-am dorit toată viața”? Și mă refer aici la TOT, de la aspect fizic, până la ce are în cap. Continuarea
Geme netul de articole care preamăresc femeia la 40 de ani și demonstrează negru pe alb de ce reprezentantele sexului frumos sunt exact ca vinul: mai bune pe măsură ce se “învechesc”. Ia hai să vedem cum stau lucrurile și în tabără cealaltă.
1. Când îl invită prietenii la party, miercurea, bărbatul la 20 de ani se aruncă în perechea de converși rămași din timpul liceului, se dă cu trei kile jumătate de gel și-și face o cruce largă când iese pe ușă: “Doamne ajută, poate agăț ceva în seara asta, că e mama la țară”.
Dacă vrei să ți se facă pielea de găină și să te simți mic-mic de tot, trebuie să-i vezi pe jucătorii de la Liverpool cântând, împreună cu peluza, “You’ll Never Walk Alone”. Și asta indiferent dacă-ți place fotbalul sau nu. După care o să înțelegi cum a fost posibil să elimine Barcelona, după 0-3 în tur.
De câte ori deschizi calculatorul şi pătrunzi în minunata lume a internetului, îţi apar în faţa ochilor o grămadă de informaţii care-ţi bucură privirea şi sufletul și pe care, de multe ori, simţi nevoia urgentă de a le împărtăși şi celor din jur. Ei bine, trebuie să te dezamăgesc, dar există câteva chestii despre care ar fi bine să ştii că ori nu există, ori nu s-au întâmplat niciodată, în pofida faptului că le-ai văzut tu, cu ochii tăi, scrise negru pe alb.
– Nu, Vaticanul n-a recunoscut oficial că dacii au fost strămoşii tutoror popoarelor lumii. Și nu, în general, dacii n-au fost miezul din dodoașaca universului. Prin urmare, nu, nu ești mai cu moț doar pentru că te-ai născut în spațiul carpato-danubiano-pontic, aș zice chiar că dimpotrivă;
Voluntari. Locuința familie Pandele. Pacea și armonia domnesc peste tot locul, Răpirea din Serai veghează blând de pe un perete, în timp ce duamna Gabi și domn Pandele se uită la televizor, la slujba de înviere. S-ar fi dus și ei la biserică, dar Gabi nu se simte prea bine de vreo două zile, ori a tras-o curentul, ori s-a stricat la stomac după postul prelungit, naiba știe.
Slujba curge lin, preotul vorbește frumos, doamna Gabi și domn Pandele îi sorb cuvintele și din când în când îi aprobă spusele pline de înțelepciune dând ușor din cap, la unison. Deodată televizorul se stinge și se face beznă în toată casa. Domn Pandele sare ca ars:
– Futu-i, iar s-a luat curentul. Gabi, sună la idioții ăia de la la Enel să trimită dracu’ pe cineva urgent, să nu pierdem slujba.
– Fă-ți primul selfie încă din seara dinaintea plecării și adaugă ceva de genul “așteptând cu nerăbdare”. Șterge comentariile nesimțiților care te anunță că va ploua. Nimic n-are voie să-ți întineze vacanța de 1 Mai.
– În cursul zilei de 1 Mai scrie o postare prin care explici de ce te duci ín Vamă chiar dacă Vama nu mai e ce-a fost. Exact de-asta mergi, ca să-i reînvii spiritul.
– Pe drum, dacă ai imensul ghinion să nu fi înflorit încă rapița sau macii, oprești în prima benzinărie și faci măcar două-trei poze cu iubi și cafeaua. Poate n-au înțeles toți fraierii că tu ești pe drum spre mare. Acum o să fie clar. De fapt, pe iubi dă-l naibii. Faci dăcât cu cafeaua.