La mine pe balcon locuiește Ramona, adică tipa foarte secsi din imagine. Are căsuța ei, are bobițe și apă, pe scurt, are tot ce-i trebuie ca să ducă viața perfectă a politicianului român. Gen, să nu facă nimic și să ducă o viață de huzur, dar toate astea pe banii mei.
Și iată cum, o decizie mizerabilă de arbitraj, în favoarea Angliei, m-a făcut să devin fanul Italiei în finală. Sper să-i bată italienii pe englezi așa cum știu ei mai bine s-o facă: să se apere non-stop, să scape pe un contraatac în care să le dea gol (dacă se poate dintr-un penalty care n-a […]
Eram la recepția hotelului, în Sevilla, încercam să rezolv o problemă cu cartelele de acces în cameră. Era o coadă de vreo patru-cinci persoane, la care m-am așezat ultimul. În față, la tejghea, două franțuzoaice (sau belgience, că încă nu mă prind care cum) tocmai terminaseră de făcut check-in-ul și acum mai aveau nevoie de […]
La turneele finale la care nu este calificată naționala României, n-am niciodată vreo echipă favorită. Nu sunt genul ăla care-și alege o echipă preferată înainte de turneu și cu aia ține până la capăt. Cum nu sunt nici genul „dar eu țineam cu Italia/Germania/Anglia de mic”. Nici pomeneală de așa ceva.
Dacă tot v-a plăcut să ne jucăm de-a pronosticurile și, mai ales, dacă tot s-au simplificat mult lucrurile (deja suntem la nivelul semifinale), am zis să continuăm cu joaca. Cât mai avem European, c-o să ne cam fie dor de fotbal după.
Campionatul ăsta European a reușit, în ceea ce mă privește, o chestie extrem de tare și foarte rară: să mă facă să mă sucesc. Nu l-am văzut cu ochi buni încă de pe vremea când s-a anunțat organizarea asta stranie cu meciuri în ainșpe țări. Pur și simplu creierul meu nu rezonează cu disiparea asta […]
Prin ’91 sau ’92, pe când încă stăteam în cămin în Grozăvești, m-am împrietenit cu un student sudanez. Student care nu că era de culoare, era negru de nu-l vedeai noaptea pe stradă dacă nu zâmbea. Omul era de vreo trei-patru ani în România, dar în afară de București și Constanța, nu mai văzuse alt […]
Nu mai știu pe unde eram, dar sigur pe drum spre casă, când m-am trezit dimineață și-am găsit comentariul de mai jos așteptând aprobarea de a intra pe blog. Nu l-am aprobat, că n-am vrut să-i dau satisfacția să și-l vadă publicat, dar l-am păstrat pentru că voiam să vi-l arăt și să discutăm un […]
Când eram copil, niște prieteni de familie de-ai alor mei au făcut turul Spaniei cu o Dacie 1100. Am scris bine, Dacia 1100, nu 1300, ceea ce mi se pare în sine un act de curaj nebun. Nfine, revenind, nu știu cum au primit nici pașapoartele, nici aprobarea de a le utiliza, de la autoritățile […]
Chestia asta de la mine din farfurie poartă duiosul nume de Francesinha. Am descoperit-o la excursia trecută în Portugalia și de-atunci tot tânjesc după ea. Chestia e că în Lisabona n-o prea găsești, cârciumile încep s-o aibă prin meniuri după Aveiro încolo, spre Porto. Dar io tocmai ce-am trecut pe lângă o cârciumă din aia […]
Ce mai faceți? Ça va bien? Totul ok la dumneavoastră la Primărie? Oui? Ce tare! Je suis très heureux s-aud una ca asta. Dommage que nu pot să vă zic și eu același lucru.
