3,404 cititori

Prima mea masina

Daca a existat vreun lucru la care am visat, dupa ce am ajuns in Bucuresti, a fost sa am masina. Ma terminasera psihic distantele uriase (veneam din Valcea, da?) si mijloacele de transport in comun.  Zadarnic m-am milogit de taica-meu sa-mi dea Dacia lui. Mai degraba il rugam sa-si doneze un ochi sau o mana. Desi o tinea nemiscata in fata blocului cate 350 de zile pe an, pentru celelalte zile in care avea nevoie de ea, nici nu se punea problema sa mi-o dea la Bucuresti.

In anul doi de facultate, am lucrat la Pizza Hut. Unde, am constatat cu stupoare, ca reusesc sa castig mai mult decat ai mei parinti la un loc. Continuarea

4,637 cititori

Femeia la volan

Guest post by Ana R.

Ce e domnule cu femeile si sofatul? Ca nu mai pot cu asta. Peste tot vad comentarii legate de faptul ca femeile folosesc schimbatorul de viteze cam ca pe telul de batut ouale in bucatarie. Ca oglinzile masinii servesc exclusiv la corectarea rujului. Ca habar nu avem unde e roata de rezerva (daca era important poate stiam). Ca in vocabularul nostru nu exista jante, ci numai genti (eventual de piele si colorate). Ca nu stim sa parcam cu spatele si alte baliverne.

Nu stiu de ce, prezenta unui barbat in masina ne streseaza groaznic (strict legat de sofat). Continuarea

2,124 cititori

Eh, intenţia contează

Ora trei dimineața. Se aude o bătaie insistentă în ușă. Se trezeşte soțul și deschide ușa. În prag stă unul ușor încurcat.
– Ce vrei domnule? E ora trei dimineața!!!
– Scuze, îmi pare rău că v-am trezit. N-ați putea să mă împingeți?!
– Du-te omule de aici, la ora asta vrei să vin să te împing???!!!

Și îi închide ușa în nas. Apoi se duce înapoi în pat, lângă soție. Nevastă-sa îl întreabă:

– Cine era?
– Păi unu’, cică vrea să-l împing. Oameni nebuni. Continuarea