Am văzut câteva comentarii pe aici în care se întreba lumea cum de m-am încumetat să plec cu „buburuza aia” la asemenea drum. Oare încap în ea? N-am avut când să vă răspund atunci, dar o să vă zic acum.

Nu știu ce înțelegeți voi prin „buburuză”, dar Clio ăsta nou este o mașină senzațională. Nu mai are nicio legătură cu vreun model anterior de Clio, este o mașină regândită complet, plecând de la design, până la motor. Îmi place tare de tot s-o conduc, nu m-am plictisit de ea nicio secundă. Unde mai pui că e și foarte frumoasă?

Se uită lumea după ea și pe stradă și în parcări. Am văzut mulți oameni uitându-se la ea, dar cu asta sunt relativ obișnuit, pentru că am plecat foarte des cu mașini de-abia lansate și, na, oamenii sunt curioși, vor să le vadă.

Să știți că pentru poza asta de mai sus am făcut fix 284 de kilometri, de la Valencia la Campo de Criptana. Doamne, cum arată roșul mașinii sub soarele din Spania. Absolute Red se numește culoarea, iar în lumina ca mierea, din țara asta, chiar că e absolut. E una dintre cele mai frumoase poze pe care le-am făcut eu unei mașini.

Așa, revenind, ok, Clio nu e o mașină în care să pleci la drum, în Spania, patru oameni cu bagaje pentru cinșpe zile, decât dacă în bagaje ai doar tricouri și chiloți. Știți, pentru plecat în patru la drumuri lungi, cu munți de bagaje după tine, s-au inventat mașinile de familie.

Dar să pleci singur sau în doi, cum am plecat eu, cu două trolere, al meu și al Marei, este pur și simplu perfectă. Nici măcar nu înțeleg ce nevoie aș fi avut de mai mult spațiu. Mi-au încăput la fix bagajele plus espressorul.

Cât despre dacă am loc la volan? Hai, fraților, că nu sunt chiar ATÂT de gras. Nu doar că am loc, dar n-am simțit nici cel mai mic disconfort.

Iar faptul că mașina este mai mică decât orice mașină cu care am colindat Europa până acum m-a ajutat la ceva ce poate nu v-ați gândit: o parchez mult mai ușor.

Și nu mă refer la faptul că găsești mai repede locuri de parcare, că până la urmă locul de parcare e același și dacă ești cu Clio și dacă ești cu Rafale, dar vedeți voi, în toată Europa, locurile de parcare au început să devină din ce în ce mai înguste, pentru că, ce să vezi, terenul costă.

Știți senzația aia c-ai parcat și nu prea ai loc să ieși din mașină? Mă rog, la mine senzația aia e și mai accentuată din cauza fizicului de balerin silfid. Ei, cam așa arată locurile de parcare după ce treci de Nădlac încolo: sunt meschin de înguste. Nu peste tot, dar în cele mai multe locuri și, în special, în zonele centrale.

De-aia zic că mă ajută mult că e mai îngustă decât mașinile cu care eram eu obișnuit. E mult mai simplu să deschizi portierele după ce parchezi mașina asta între alte două, daaar cel mai important: e mult mai simplu pentru ăia între mașinile cărora ai parcat să deschidă portierele fără să-mi lovească neapărat mașina.

Adică fix ce s-a întâmplat anul trecut, cu Rafale, pe care l-am găsit cu portiera lovită de altă portieră într-o parcare din Spania. Nu era ditamai zgârietura, tabla nu era îndoită, dar îi cojise vopseaua cam cât suprafața unei unghii. Mare, mică, nu contează, e extrem de neplăcut s-o găsești așa. Vă dați seama că s-au bucurat tare de tot cei de la Renault când le-am dus-o.

Dar, dincolo de dimensiuni, să știți că sunt foarte încântat de mașină, de cum s-a comportat, de ce poate motorul ăsta de 160 de cai. Eu sunt genul care merge sportiv, cine mă cunoaște știe despre ce e vorba, iar mașina asta m-a uimit pe alocuri, în special pe Dealul Negru și pe Valea Oltului, unde m-am jucat un pic pe viraje cu ea, un pic mai tare. Când am avut nevoie de putere mi-a livrat din plin, fără nici cea mai mică problemă.

Dar cel mai și cel mai tare m-a uimit consumul. Am ajuns la Valencia cu un consum mediu de 5,6 l la suta de kilometri, consum rezultat după aproape 3000 km de rulat. Mi se pare extrem de bun. Eu, personal, nu am mai condus de multă vreme o mașină care să aibă consum mediu sub 6 litri la sută.

M-a bușit râsul când am văzut comentariile de pe Facebook în care-mi explicau oamenii cum au ei mașini mai bune care consumă mai puțin.

Băi, apropo de postarea mea cu consumul mediu, oamenii au luat-o complet razna. Nu vreți să știți câte block-uri am dat, câte comentarii am șters de la oameni care mă înjurau, sau îmi explicau cât sunt de prost, sau tot felul de chestii din astea absolut jignitoare, eu nefăcând nimic altceva decât să mă minunez de un consum mediu foarte bun pe care l-am scos cu mașina asta.

Nu m-am luat de alte mărci, n-am spus că cei care au altfel de mașini sunt proști, n-am spus absolut nimic aiurea, doar mă minunam de consum.

Vai de capul meu ce am putut să citesc. La un moment dat m-am plictisit să le șterg comentariile și să-i blochez, i-am lăsat așa acolo să jignească și să-mi povestească de passat-urile lor din ’92, care sunt cele mai tari mașini din lume.

Efectiv, nu mai poți să postezi nimic, indiferent de subiect, vor apărea niște unii care vor începe să te înjure și să te jignească. Este absolut îngrozitor ce se întâmplă.

Aș vrea să-i văd și eu pe toți ăia, care se lăudau cu consumurile lor, ce medie scot la 3000 km în regim aproape exclusiv de autostradă. Mai vorbim după. Ca sa nu mai spun că majoritatea mașinilor cu care se lăudau ăia nu fac 10.000 de kilometri decât tractate. Dacă pleacă spre Spania cu ele, umpli service-urile din juma’ de Europă.

Altfel, îmi pariez viața că în oraș scot consum sub 5 litri la sută cu mașina asta.

De fapt, chiar o să fac testul ăsta când mă întorc la București. O să mă plimb o zi întreagă cu ea exclusiv prin oraș, să văd ce consum scot. Este, nu bine, ci extrem de bine optimizată încărcarea bateriei, mașina știe cum să recupereze curentul și când să-l utilizeze ca să iasă cât mai bine la consum. De-abia aștept sa mă întorc să fac asta.

Iar acum, dacă mai sus v-am lăsat una dintre cele mai frumoase poze pe care le-am făcut eu vreunei mașini, mai jos vă las un video care este cu siguranță cel mai frumos pe care l-am făcut unei mașini.