6,447 cititori

Și femeile spun minciuni pentru sex (prima parte)

Mi-am dat seama că sunt un dulce naiv. După articolul ăsta, am primit un email care m-a lămurit cum stau lucrurile cu adevărat și că degeaba încercăm noi, bărbații, să ne dăm mari vrăjitori și cuceritori. Tot ele, reprezentantele sexului frumos (iar era să greșesc și să scriu “slab”) sunt cele care fac selecția, după cum vrea mușchiul domniilor lor. Dacă nu credeți, aveți mai jos prima parte dintr-un text trimis de una dintre cititoarele acestui blog, pe numele ei de scenă Cristina. Mâine băgam și partea a doua, că mi-am zis să nu vă șochez cu prea multă informație dintr-o dată. Gata, acum luați de vedeți cum stau lucrurile. Continuarea

8,339 cititori

Se pare că nici femeile nu înțeleg pe deplin bărbații

În urma textului de ieri, am primit pe email trei drepturi la replică, bașca un articol de răspuns pe un alt blog. Vi l-am pus mai jos pe cel al Irinei, deși aș fi vrut să le citiți pe toate. Da’ aseară am ajuns cam târziu acasă și într-o stare destul de euforică, așa că n-am mai avut cum să fac mare lucru. Abia reușeam să-mi țin capul nemișcat pe tastatură. 

……………………………………………………………………………………………

Deși ar dura cel puțin un an explicațiile pe tema comorilor ascunse din geanta unei fete și importanța vitală a unui desfăcător de sticle găsit între resturile de  biscuiți, bateria externă, căștile de la telefon, patru agende, cinci pixuri albastre plus încă trei de culori diferite, haine de schimb (inclusiv pentru situații de expediții montane neașteptate) și un pinguin de pluș, mă abțin de la alte comentarii pe aceestă temă. Deși mă uit de mică la fotbal și, culmea, chiar îmi place, tot n-am să înțeleg vreodată unde trebuie să fiu atentă la reluări ca să văd dacă a fost offside sau dacă aplicarea unui crampon în tibie înseamnă sau nu tackling. Înțeleg, în schimb, partea cu căldura de pe teren și cu datul jos tricourilor. Da’ de ce și le mai schimbă între ei? E un fel de ritual testosteronic ascuns muritoarelor de rând? Continuarea

9,543 cititori

Întotdeauna există explicații și justificări

Există în natura umană tendința să dai întotdeauna vina pe altceva sau pe altcineva pentru eșecuri. Iar noi, românii, suntem campioni mondiali la asta. Uitați-vă în jur și o să constatați că aproape întotdeauna “alții” sunt de vină, prilej cu care o să ascultați și cele mai elaborate justificări.

Am scris sâmbătă un text prin care încercam să mă lămuresc de ce, de la un anumit moment al vieții lor, femeile încep să se îngrașe și pare că nu le mai pasă de asta. A generat multe reacții și am tras niște concluzii în urma comentariilor, pe care aș vrea să vi le prezint azi. Continuarea

5,696 cititori

Moartea pasiunii

Guest Post by Ana R.

Avem noi femeile un mod special de a argumenta ruperea unei relații. Dacă la bărbați e simplu: “era curvă, nu știa să gătească, mă cicălea ca o ciocănitoare, era prea preocupată de persoana ei și eu eram prostul casei, o iubea pe Miți/Fifi/Fufi (astea fiind ori pisici ori câini) mai mult decât pe mine …“. Şi lista poate continua cu multe variațiuni pe aceeaşi temă.

La partea feminină lista de argumente pentru ruperea unei relații depășește în volume enciclopedia britanică. Noi avem fiecare în capușor prototipul personal de purtător de cromozomi Y cu care suntem dispuse să îmbătrânim. și dacă ne strică masculul fengșuiul sentimental, cu o replică nelalocul ei, e clar că nu e de noi. și îi cumpărăm rapid papuceii de luat tălpășița. Îți putem spune și peste jumătate de veac replica ce a declanșat ruperea relației. Continuarea

5,316 cititori

Amănuntul care schimbă tot

M-am gândit la chestia de mai jos într-o dimineață când, în drum spre muncă, a trecut un tip pe lângă mine. Mai precis, ne-am intersectat. Omul era corect îmbrăcat, bine proporționat, poate chiar arătos (chestie de gust, dar sigur nu era vreun Adonis), însă m-a izbit un amănunt: sprâncenele foarte groase, practic făceau corp comun. Se îmbinau pe deasupra nasului si arătau ca dintr-o bucată. Un fel de Mircea Albulescu ușor mai light, ca să zic așa.
Continuarea

15,553 cititori

Se pare că dresurile sunt noii blugi

Care dintre voi n-ați auzit măcar o dată vorba aia cu “blugii au măritat multe femei”? Și sper că știți c-au existat o grămadă de cazuri în care exact așa s-a întâmplat, sper că nu sunteţi naivi s-o considerați doar o vorbă-n vânt. Nu există femeie care să nu ştie că o pereche de blugi ce poate să-ți “scoată” fundul exact atât cât trebuie, başca să-i lungească picioarele, face minuni. Prima impresie contează, da? Nu de alta dar, odată daţi jos, puțini mai sunt masculii care stau să facă aproximări vizuale. Au altă treabă ca să zic aşa.
Continuarea

4,174 cititori

Bărbaţii, aceşti bravi descoperitori ai zilei de ieri

Guest Post by Ana R.

Bănuiesc că ați auzit și voi de celebrii cercetători britanici, cei care fac studii care de care mai aberante și inutile . Se pare că s-au strofocat să facă, măcar o data, un studiu util. Așa că i-a apucat analiza orientării în spațiu, în funcție de sexe. Și cică bărbații se orientează mai mult în funcție de punctele cadinale. În timp ce femeile se pare că se orientează mai mult după detaliile mediului ambiant.

Uitați-va și voi ce fonduri irosește coroana pe fundul cercetătorilor ăstora. Păi de ce mai era nevoie să mai studieze asta, trebuiau să ne chestioneze pe noi, femeile, și în cinci minuțele ieșea un compendiu de toată frumusețea.

Continuarea

4,655 cititori

“Da, iubito, ai dreptate”

Guest post by Ana R.

Vorbește lumea în târg, recte pe blog, că femeile sunt gălăgioase și vocale atunci când nu au dreptate. Povești! Femeile au doar mai multă imaginație. Dar ce să înțeleagă barbații, care atunci când rămân fără argumente într-o dispută, trag o înjurătură sănătoasă și schimbă subiectul.

De aia războiul a fost inventat de bărbați, se împușca ei cât se împușca și cel care rămâne fără bani de gloanțe sau fără soldați are posibilitatea să ridice măinile şi să se predea. O femeie nu capitulează niciodată, noi doar ne adaptăm. Noi suntem cele care schimbăm regulile în timpul jocului, iar când ne plictisim și de schimbare ne văietăm că dorim stabilitate. Femeile fac parte din organizația mondială a nehotărârii tocmai pentru a va scoate pe voi bărbații din minți. Noi nu putem funcționa după reguli stricte. Continuarea

4,594 cititori

Minciunile obligatorii

Guest post by Ana R.

Bărbații au pe lumea asta ca mare atu în fața noastră, a femeilor, sinceritatea debordantă. Mai ales între prieteni buni, nu au nicio apăsare să își spună de la obraz ce le trece prin cap. Și de multe ori le trec chestii pe care tu, în mintea ta de femeie, nici nu îndrăznești să le gândești. Formulări ca “băi, animalule, te făcuși cât un porc, las-o mai moale cu berea și cu shaorma!“ sau “îți stă ca dracu cu bărbă, tu nu vezi că ai două tuleie, de zici că ești murdar la gură!?“ sunt întâlnite și rostite frecvent fără ca nimeni să se supere sau să se considere jignit de moarte. Împricinatul chiar apreciază părerea franc trântită în freză.
Continuarea

9,689 cititori

Noi, credulele

Text scris de Ana R.

Știți bancul ăla cu copilul optimist și copilul pesimist. Optimistul primeşte în dar o balegă și, fericit foc, aleargă bucuros în căutarea poneiului. Mai mult ca sigur ca acel copil era o fetiță. Numai noi femeile avem blocaje totale de creier atunci când credem cu toată ființa ceea ce ni se spune.

Credem fără să clipim atunci când un bărbat ne face un compliment, indiferent cât de urâte, grase și nasoale suntem. Dacă s-a încumetat vreunul să spună că suntem frumoase, gata, automat e literă de lege. Continuarea

4,244 cititori

Nu mai esti barbatul pe care l-am cunoscut

 Guest post by Ana R.

 

Pentru ca domnu „sefu’ blogului” a zis ca sunt cam critica la adresa barbatilor, azi facem un fel de autocritica la adresa femeilor.

Nu pricep de ce ne straduim noi femeile sa ne dresam barbatii? Ca si cum l-am primit in viata noastra in varianta de baza si acum il vrem brusc full option. Desi in viata reala parem, unele dintre noi, destul de inteligente, atunci cand este vorba despre barbatul de langa noi ne transformam in aceste Siegfried & Roy si ne dorim  varianta lui imbunatatita. Cea mai imbunatatita.

Adica, mai fata, daca era atat de putin tangent cu idealul tau de perfectiune de ce l-ai ales pe asta? Cum de ce? Pentru a ne da sansa sa incepem sa-l modelam dupa gustul nostru. Intotdeauna pentru pampalaul de langa noi e loc de mai bine. Fetelor, sa va zic ceva, daca nu l-a dresat ma-sa sau viata pana in momentul intalnirii cu noi, pai nici cu biciul sau pistolul nu mai ai sanse de izbanda. Continuarea