7,005 cititori

Tu la ce-ai plâns?

M-am urcat aseară în metrou, pornit fiind s-ajung acasă și să scriu ceva despre fotbal, mai precis despre grupa României în preliminariile pentru Euro 2020, dar am renunțat rapid. Mai precis când am auzit ce discutau cele două tipe din dreapta mea. Gagicile vorbeau despre nu știu ce carte (mă scuzați, n-am prins discuția chiar de la început) la care au plâns de sărea cămeșa de pe dânsele.

Ca un adevărat mascul feroce, am râs superior și mi-am zis în gând: “femeile astea, pișă ochii din orice”. După care, brusc, am avut un flash care m-a lovit fix în moalele capului: “coaie, da’ cine suspina cu cartea-n mână când și-a presimțit Winnetou moartea, în volumul cinci?”. Și, da, chiar așa s-a întâmplat, când a murit căpetenia apașilor o parte din mine s-a stins odată cu el. Lucru care nu m-a împiedicat să mai citesc cartea de încă de paișpe ori. No joke. N-am mai bocit de fiecare dată, dar trăiam cu speranța secretă că până la urma poate se leagă lucrurile altfel și Winnetou nu mai pleacă spre veșnicele plaiuri ale vânătorii. Plm, nuș’ cum se întâmpla că pleca de fiecare dată.

Continuarea

4,572 cititori

Cum îți poți face copilul să citească

Nu știu dacă voi mai aveți flash-uri din copilărie, dar eu am constant. Serios, am momente când pot să-mi amintesc în cel mai mic detaliu chestii care s-au întâmplat la grădiniță sau în clasele unu-patru. Și când zic “în cel mai mic detaliu”, apăi pot să-mi amintesc cu precizie și cu ce erau încălțați cei din jur.

Uite, prima carte pe care-am citit-o în viața asta a fost “Pinocchio”. Chestie care s-a întâmplat în clasa întâi și care m-a făcut să mă cert îngrozitor cu colegul de bancă pe motiv că omul nu credea c-am putut să citesc o carte. Pe undeva, în matrice absolută, avea dreptate. Cum adică să citești o carte când noi încă nu învățasem toate literele? Well, ce nu știa el era că distinsa mea mamă n-avusese de lucru și mă învățase literele cu mult înainte să purced pe primul meu drum catre Școala Generală numărul 2. Până la urmă ne-am împăcat, dar nu m-a crezut niciodată c-am citit cartea aia. Continuarea

81,621 cititori

Acesta-i viitorul, analfabet și miştocar!

Nu mai durează mult. În câțiva ani, toți aștia care mai punem mâna pe câte o carte vom fi ostracizați. În primă fază vom deveni nişte paria ai societăţii, iar mai apoi vom înfunda puşcăriile.

La început vom fi săltați din mijloacele de transport în comun. Brigăzi de tineri analfabeți vor lua pe sus, din metrou, tramvaie, autobuze şi trolee, orice iubitor de lectură. Mai apoi te vor sechestra doar pentru simpla bănuială că ai putea să citești. Cărți. Continuarea

3,629 cititori

Povesti cu stirbi

Sa incepem cu chestia pe care tocmai o citeam: In speranta ca romanii se vor intoarce la lectura, ca sa nu mai fim pe ultimul loc la citit in Europa, unele edituri au facut, miercuri, cadou zeci de mii de carti. Le-au donat trecatorilor in marile orase, dar si in satele uitate de lume. Uimitor a fost insa ca oamenii s-au calcat in picioare pentru 10.000 de volume facute cadou in Piata Universitatii.

Doar la targurile de carti si in librarii putem vedea atat de multe carti noi la un loc. Dar cei care au venit sa aleaga o carte nu au dat nimic pe ea. 10.000 de volume – romane, enciclopedii sau carti pentru cei mici – au fost asezate in centrul Capitalei ca sa ajunga in casele oamenilor care adora sa citeasca sau, care, poate cu aceasta ocazie vor descoperi fascinatia lecturii.

“Reporter: Ce ai luat?  Continuarea