Pentru mine, multă vreme „acasă” a însemnat locul unde se aflau părinții mei, adică la Vâlcea. A durat mult până ce nu m-am mai simțit acasă, doar când deschideam ușa apartamentului de la etajul trei și lăsam jos geanta cu haine murdare pe care le aduceam la spălat, acasă. Da, a durat o veșnicie până […]
Știți care e cel mai greu lucru atunci când vinzi ansambluri rezidențiale și trebuie să le faci reclamă? Că e foarte greu să zici despre ele ceva care să iasă din tiparele clasice: finisaje, suprafață, amplasare și preț. Eu știu extrem de bine asta, pentru c-am avut la job câțiva clienți dezvoltatori imobiliari. Am și […]
Prima oară când am fost la Munchen mi-am găsit cazare la un hotel destul de spălat pentru banii pe care-i plătisem. Nu că m-ar fi interesat foarte tare hotelul, că oricum aveam doar două nopți de stat, dar parcă n-aș fi vrut totuși să-mi fugă gândacii printre picioare sau să mă bat parte în parte […]
Nu, slavă Bărbosului suprem, n-am mai pierdut nicio pisică. Dar am vrut să scriu acest text, ca să-l indexeze Google și să-l găsească cei care au nevoie de el. Pentru că, după ce s-a pierdut Vasile, am rămas înscris pe toate grupurile de pisicari pe care mă băgasem și în fiecare zi văd postări ale […]
Când am fost la mega, singurul cetățean din magazin care nu purta nici mască, nici mănuși, și pe care numai privirea mea agresivă l-a făcut să se dea câțiva pași în spate și să nu-mi mai fluture pe la ceafă, la propriu, niște bancnote obosite, era un cetățean trecut de cea de-a șaptezecea primăvară a […]
Mă uitam lung la pozele de pe interneți cu rafturile goale de prin supermarketuri și mă gândeam că n-au cum să fie adevărate, că suntem manipulați. După care, am ajuns și eu într-un supermarket și-am rămas cu gura căscată. De altfel, poza de mai jos e făcută de mine, iar în imagine puteți admira raftul […]
Coadă la megaimaj. Am pus repede niște chestii în coș, m-am așezat și mă rugam să meargă repede că mă cam grăbeam. După care apare Doamna Care Trece Relaxat Pe Lângă Toată Lumea și se duce întins la prima casă. Aici trebuie să fac o paranteză ca să înțelegeți cum stau lucrurile. La mega ăsta […]
Sunt extrem de sensibil la două chestii de pe lumea asta: la copii și la animale. Nu suport, mi se strânge toată carnea pe mine dacă-i văd sau le văd suferind. Mă afectează atât de tare încât, pentru o bună bucată de vreme, nu mai sunt în stare să gândesc sau să fac nimic. De-aia […]
Să vă povestesc. Am un prieten care tocmai își mută sediul firmei pe care o păstorește. A căutat omul spațiu pentru sediul nou, a găsit, l-a plătit, l-a luat. Până aici toate au mers uns. Mai rămânea doar să-l renoveze oleacă și gata, putea să dea drumul la treabă. Acu’, voi știți cam ce presupune […]
După cum vă spuneam, am oleacă de concediu și umblu mult zilele astea, deci nu-s foarte prezent pe-aici (poate v-ați prins când ați văzut că nu prea răspund la comentarii). Azi v-a mai scris Elena câte ceva. După ce citiți poate dați și voi vreo sugestie despre cum îi găsim fetei ăsteia un prinț ca […]
Text scris de Elena. Acum vreo cinci ani, compania unde lucram a organizat un team building în Bulgaria. Plecarea era stabilita la 5:30. Dimineața. M-am trezit frumos la ora 4,00, m-am aranjat de zile mari, că auzisem io că bulgaroaicele sunt urâte în draci și că bulgarii sunt disperați să se căsătorească cu fete frumoase, […]
