N-am nicio treabă cu religia. Aș putea spune că sunt atât de puțin religios, încât, dacă era după mine, instituția asta anacronică și atemporală, numită Biserică, ar fi fost de multă vreme dispărută din spațiul public. Dar, cum nu e după mine, va continua să existe, fără ca noi doi (eu și ea) să ne intersectăm prea des.
Totuși, pentru că nu e întotdeauna după cum vrem noi, viața asta m-a purtat și prin biserici. De cele mai multe ori ortodoxe, dar, în câteva dăți, am intrat și prin niscaiva biserici catolice.
Și oricât de profan aș fi în domeniu, n-am cum să nu observ diferența. La noi, la ortodocși, se înghesuie lumea, se stă în picioare, oamenii sunt încrâncenați, e frig, e semi-întuneric, e o atmosferă grea și ciudată. Iar dacă mai începe să vorbească și vreun „sfânt părinte”, din cinci fraze, patru sunt despre pedepse și ce te așteaptă în viața de apoi, dacă nu ești cuminte și suspus Domnului. Pe scurt, experiența e atât de bizară și apăsătoare, că nu știi cum să ieși mai repede de acolo.
În timpul ăsta, la catolici e o adevărată plăcere să intri în biserică. E mult mai luminos, e căldură, oamenii stau jos pe banchetele alea lungi, nu se înghesuie nimeni, nu e nimeni încrâncenat. Nu știu cum sunt slujbele de obicei, dar cele vreo trei – la care am asistat eu – erau axate pe pilde, nimeni nu pedepsea pe nimeni în viața de apoi.
Well, e posibil ca toate astea să nu aibă vreo legătură cu imaginea de mai jos, dar mie n-o să-mi scoată nimeni din cap că au. Pentru că, dragii mei, mai jos avem o fotografie cu oamenii din Miercurea Ciuc prezenți în această dimineață la ceremonialul de sfințire a bucatelor, cu ocazia Paștelui Catolic (mai multe fotografii, de același ceremonial, o să găsiți pe site-ul publicației Székelyhon).
Are rost să vă mai rog să faceți vreo comparație cu ce se întâmplă pe la noi cu ocazia sfintelor sărbători de Paști? Cred că n-are.
Atât.
Băi, ăștia nu cred în Șefu’ suprem, dacă stau așa la coadă!! Ortodocșii se îmbulzesc claie peste grămadă fiindcă credința e strong cu ei și îi păzește ăl de sus de covid. Iată! Aceasta este explicația! Cu plăcere!
Ortodocși – Catolici 1 – 0 la pauză.
Comentariu beton!59
Înseamnă că în repriza a doua ne dau cu terenul în cap.
@Mihai, nu apucăm repriza a doua, pierdem la „cina” verde.
Comentariu beton!21
Exact aceste imagini le comentam şi eu cu cineva. La fel, fără să am treabă cu vreo religie, mă întrebam: cum de la catolici se poate şi la ortodocşi ba?
Comentariu beton!19
Ar putea fi o explicație ce-am scris în text, ar putea fi…
@Mihai Vasilescu: dacă vrei să rămâi șocat, mergi de Rusalii la Șumuleu Ciuc. Mă omule bun, an de an sunt zeci de mii de oameni.
Eu, am fost când a fost Papa… deși catolic, credeam că, o să apuc să-l văd.😋 Câtă lume poate fi.🤭A fost un fel de Mecca și cu toate astea dacă nu venea papa nu aflam de acest pelerinaj. Nu-s bisericos din fire.
In fine…ce vreau sa zic este că, te îmbolnăvești de civilizație, de bun simț. Nu-s manele, maneliști, cocalari! Mă nimic! La noi in Arad după slujba înviere…e o mizerie de nedescris. Lumânări, hârtii, țigări…peturi. Aici după ce au plecat zecile de mii, fiecare și-a luat bocceluța cu mizerie. Păcat că e pandemie și anul asta sărim peste.
Comentariu beton!28
Boss, omiți un lucru…noi suntem mai mulți, d-aia e îmbulzeală.
Se dezbate încă. Ce zici?17
Și bisericile sunt mai multe la noi. Deci, proporțional, suntem tot pe acolo. De altfel, dacă te uiți la toate imaginile, în Miercurea Ciuc au fost totuși câteva mii de oameni. Și s-a putut fără îmbulzeală.
Bah ce uameni, dau cu degetele, nu le place circumstanța atenuantă …Bine mah, o zic direkt… noi suntem mai neciopliti, mai miez, mai vai de organizarea noastră , și mult mai competitivi dacat catolicii.
Nici eu nu am multe în comun cu religia. Mai ales așa cum e înțeleasă de unii. Dar îmi vin în minte imaginile de la sfințirea apei de Bobotează, când se calcă lumea în picioare ca să ia apă. Și un popă cățărat pe o cisternă.
Comentariu beton!47
Bun simț și niciun ninja la ușă, în ultimii aproape șapte ani, care să ceară bani. Și, totuși, de câte ori se nimerește să intru în catedrala din Utrecht, golesc buzunarele de monede. Au niște concerte de muzică clasică foarte mișto, care merg la fix cu stilul gotic al construcției. 🙂
Comentariu beton!30
Păi, da, că atunci când îi dai de plăcere, nici nu simți că-i dai. De bani, zic.
Dintotdeauna…eei pe naiba,nu chiar dintotdeauna, de printr-a doispea, de cand m-a carat o prietena in catedrala Sf Anton, sa lipim o moneda de nush care icoana sa vedem daca luam bacul, ma framanta comparatia..e incomparabil..
Nu mai zic de aspectul general al preotilor…oricum, eu sunt fan,si nu ma regasesc prea des in postura asta, al parintelui Francisc Dobos.
Comentariu beton!23
Stau numai și mă gândesc cum se merge la biserică și ce-mi povestește bunică-mea când merg pe acasă. Nu cumva să mergi două duminici la rând cu aceleași haine. Locurile sunt prestabilite, mai ales cele din față. Să te vadă cel de sus mai bine. Își aduc scaune pe care își scriu numele. Să îndrăznești doar să iei un scaun care nu îți aparține. Dacă e vreo sărbătoare și se dă ceva, cineva sigur te împinge prin cei din față, doar să prindă și pentru vecina lui fratele lui bunicu’. Dacă mai au și lumânări, fugi, părul sau haina cuiva sigur vor lua foc.
Comentariu beton!20
Nu sunt un tip religios, și ca și tine @Mihai intersectarea mea cu biserica a fost foarte rară. Aici in Adelaide, in cei 6 ani, am avut o singura vizita la biserica ortodoxa românească (la începuturi), și nu a fost de cel mai bun augur (in Queensland nu aveam asa ceva). Si noi am avut cateva discuții despre trecerea la catolicism, dar nefiind foarte bisericoși, subiectul, este in stand-by.
Copiii nu vor sa îl boteze pe micuțul ce se va naște curând, așa ca nu avem motive de vizita la vreuna din biserici.
Când o sa “dau coltul” nu cred ca ma vor lasa neîngropat.
Prefer simplitatea și deschiderea bisericii catolice, fata de obscurantismul și rigiditatea ortodoxismului.
Comentariu beton!36
La noi in casa e o treabă mixta, in sensul că eu sunt botezat ortodox și nevasta-mea e catolică. Și așa a rămas și după căsătorie. Copiii i-am botezat tot la catolici. Nici eu nu sunt vreun practicant, da’ mai am momente când ajung la biserica, de cele mai multe ori la cea catolica. În esență sa știi că e cam același lucru, doar că biserica catolică are un marketing mai bun. Și slujbe dedicate fiecarui tip de participanti (pentru copii, pentru tineret, pentru adulți). Totuși pare mai deschisa la vremurile actuale decât cea ortodoxă. Azi, fiind Paștele catolic am mers cu ai mei la slujba pentru copii. Copiii au stat în biserică cu ceilalți copiii prezenți, adulții care nu a mai avut loc în biserică au stat afara. E un moment in timpul slujbei in care preotul zice ceva despre dăruit pacea. In mod normal, in acel moment omenii își strang mâna. Azi, preotul nu a mai cerut oamenilor să-și dăruiască pacea, ci să își facă un semn de pace și fiecare a făcut ce a putut, astfel incat să nu se mai atingă unul pe altul. Și-au făcut cu mâna, au înclinat din cap, și-au făcut cu ochiul, dar nu au mai dat mâna. In acel moment mi-a venit în minte ritualul de împărtășit de la ortodocși și Teodosie Cisternicul!
Comentariu beton!70
Da nu imi vine sa cred ca puncteaza cineva acest efect al slujbelor desfasurste in spatiul unei bisericii ortodoxe. Am zis ca e ceva neregula cu mine, ca nu inteleg, ca nu rezonez. Pe langa faptul ca nu se distinge din nimic din ceea ce se vorbeste si se canta, ti se transmite un sentiment de frica, vinovatie si apasare. Si dezgustul care te cuprinde cand vezi cum se manifesta participantii….Imbulzealea permanenta si disperarea oamenilor de se agata de aceste momente in speranta ca devin mai buni si se curata de pacate. Iar cand ies pe usa bisericii, pur si simplu, sunt de fapt aceeasi oameni. Pe scurt Dumnezeu inseamna, viata iubire, lumina, respect pentru noi si ceilalti si cat mai multe fapte bune.
Comentariu beton!24
De cand a inceput pandemia, preotul nostru a indemnat la respectarea regulilor, a tinut slujbele( 2 in fiecare zi) cu usile inchise si la 70 de ani si-a facut cont de facebook pentru a transmite slujbele live. A continuat tranmiterea slujbelor si dupa ce s-a permis credinciosilor sa mearga la biserica, pentru a fi sigur ca nu se va aglomera. De Pastele trecut, ne-a explicat cum sa ne facem fiecare in casa „Pastele” si a spus clar ca lumina invierii este simbolica. Sa va spun ca la noi, nu aduce nimeni lumina, ci se aprinde focul in mijlocul credinciosilor, explicand pe intelesul tuturor simbolismul momentului?
P.S. si eu si soțul meu am fost botezati ortodox si am crescut pe langa BOR, dar inima noastră a rezonat mereu cu Biserica Catolica, unde ne-am si căsătorit. Mergem la slujbe de drag si plecam de acolo cu sufletul linistit si impacat.
Comentariu beton!37
Io azi am fost în pădure! Florile Paștelui și liniștea … priceless😊
Cei care se imbulzesc ca oile la agheazma, paste, apa sfintita, pupat icoane si moaste etc. nu au nici un fel de credinta ei sunt doar superstitiosi. Probabil isi inchipuie ca pot fura, minti, insela sau mai stiu eu ce alte chestii iar daca se inghesuie la biserica vor fi iertati si o pot lua de la capat fara nici un fel de remuscare.
Problema nu e turmei ci a pastorului (ca sa folosesc termenii adecvati 😉 ) caci acesti pastori (a se citi clica preoteasca si conducerea ei) isi doresc o turma de imbecili docili pe care sa-i zeciuiasca la nunti, botezuri, inmormantari, impartasanii etc. .
Este, probabil, o mentalitate care s-a perpetuat din epoca feudala, epoca pe care BOR nu a reusit s-o depasesca inca.
Acum ceva ani am petrecut sarbatorile de pasti in Grecia, tot biserica ortodoxa, iar la slujba de inviere nu era nici un fel de imbulzeala, preotul slujea in fata bisericii, caci biserica era foarte mica si nu ar fi avut loc toata lumea, s-a impartit lumina in mod civilizat la cele cateva sute de persoane prezente, fara injuraturi sau imbranceli, iar la plecare gazonul din fata bisericii era la fel de curat ca la venire.
Eu am tras concluzia ca e problema de educatie nu de biserica, intrucat despre marea majoritate a concetatenilor nostri poti spune multe dar nu ii prea poti banui de a fi foarte educati mai ales in ceea ce priveste respectul fata de cel de langa tine. Ceea ce nu inteleg aceste personaje este ca a-l respecta pe cel de langa tine inseamna, in primul rand, a te respecta pe tine insuti de unde concluzia ca persoanele in cauza nu au mare stima nici pentru ele insele astfel ca nu are rost sa le ceri sa aiba respect pentru altii.
Comentariu beton!68
+1
Scrisesem si io umpic..nu mai reiau, ca m-ai sugestionat rau de dimineata…
Acum mulți ani când m-am mutat în București am fost „nevoită ” de Paști să rămân în București ( lucram, aveam doar 2 zile libere pe care am preferat să le petrec în București decât să fac 800 km pe drumurile destul de periculoase din România). Am ochit o biserica în cartierul în care locuiam și hai sa mergem la slujba de înviere ( nu suntem credincioși practicanți poate și pentru că atunci când eram mică părinții mergeau cam în fiecare duminică la biserica și eram „târâți” si noi copiii) dar am zis măcar la slujba de înviere să participăm. Am regretat enorm această decizie, curtea bisericii s-a umplut de” credincioși ” și am fost efectiv „striviti” de toți” credincioșii ” care voiau să ia „pastele ” ( nu stiam de ce se imbulzeste lumea mai ceva ca pe timpul comunismului la rând la carne sau portocale). Noi eram obișnuiți cu slujbele făcute în zona Moldovei, cu învârtit în jurul bisericii, rasfirat să nu existe pericol de incendiere a hainelor celorlalți, cu mers la cimitirul orașului , cu intors la slujba dacă mai reziști. Mi-am promis că nu mai merg la o slujbă de înviere în București.
Am niște prieteni catolici și am participat la vreo 10 „liturghii /slujbe” împreună cu ei , au în general o ora, exact cum zicea și un comentator mai sus predicile sunt despre iubire si pace, înțelegere.
Nu știu dacă am mai scris aici dar am intrat intr-o biserica catolică și acolo unde se aprind lumânări era un mesaj foarte uman scris gen: iubite credinciosule ne-ai da un mare ajutor dacă ai cumpăra lumânări de la biserica noastră în comparație cu mesajele pe care le găsești în bisericile ortodoxe: este strict interzis aprinderea lumânărilor cumpărate din altă parte sau veți ajunge în iad dacă aprindeti lumânări pagane ( stiu ca făcuse cineva o compilație cu mesajele acestea de la bisericile ortodoxe).
Comentariu beton!41
Comentariu ascuns de spiriduși!
[Click aici]
Lumea zice că aberezi.11
Mda, numa’ că aici nu e vorba despre preoți. Ci despre enoriași.
Comentariu beton!19
@DanC: las că nici preoții ortodocși nu se dau în lături de la niscaiva pedofilie, uneori și cu proprii copii. 🤮
Mama e catolică, tata e ortodox, eu sunt pateu, nevasta cam agnostică. Am fost botezat ortodox și am făcut sfânta împărtășanie la catolici (de obicei se face pe la 8 ani, eu am făcut-o prin adolescență). Nu suport bisericile ortodoxe. Efectiv simt cum se scurge viața din mine când intru în vreuna. Când intru într-o biserică catolică, de plăcere ascult slujba. Diferența între biserici e de la cer la pământ: simplitate vs kitsch. Oricând aș intra într-o biserică catolică doar ca să ascult.
Comentariu beton!24
N-am intrat niciodată de bună voie în vreo biserică ortodoxă (dacă excludem mănăstirile). Pe când în cele catolice intru des, de curiozitate.
Mihai, uite eu iti spun ca se poate si la ortodocsi.
Depinde de oameni si de preot.
In ultimii ani m-am implicat in mai multe actiuni de voluntariat. Una are legatura cu o biserică, o sală intr-o cantina si niste copii fara prea mari posibilitati, care primesc o masa calda si ajutor la lectii.
De cand cu pandemia au fost fel si fel de chestii…ba slujba afara in frig, ba slujba de Pasti cu 3 oameni in biserică, ba inmormantari cu cativa apropiati …
diverse.
Preotul din bisèrica respectiva a facut in asa fel incat sa se pastreze distanta. Sa nu se inghesuie babele. Sa primeasca acei copii fara vină si hrana trupului si pe cea a mintii.
Depinde mult de preot. Si de cum ii face pe oameni sa ii urmeze vorbele.
Educatia se face la orice varsta.
Comentariu beton!32
Că tot a venit primăvara, știi cum e cu foarea aia care e singură, nu?
Mneah ,si mie imi placea in sinagoga ….pe vremea cand mai mergeam .La musulmani nu am fost asa ca habar nu am.Nu cred ca tine neaparat de religie ca religia aia e facuta de oameni.E ca la scoala ,la unele ore ,copiii stau disciplinati ,la alti profesori, aceeasi copii topaie pe banci.Dirijorul conteaza.
@claudia: și mie-mi plac evreii care dau din cap ca pe un rave cinstit. 🤣
Te sfătuiesc să ocolești moscheea dacă nu vrei să miroși bășinile și transpirația „doamnei” din fața ta. Că loc în primul rând ai doar ca nevastă de baștan. 😎
@JT, ai oarecum dreptate da’ explicația e că la noi muierile ne dau pentru biserică șalvarii ăia răi, să ne putem tăvăli în voia cea bună p’acolo…
nu ca la scrobiții ăia de la ciuc, cărora femeile le-au zis la plecare “vezi poate faci genunchi la pantaloni!”
@costicămusulmanu’: am fost în câteva moschei ș-am ieșit…verde, de la miros. 🤮🤮🤮
E drept că-n alea „de baștani” pute a parfum.
Oare de asta tarile catolice europene sunt muuuult mai in fata de cele ortodoxe?
Excludem din ecuatie America Latina si de Sud unde religia catolica a fost impusa prin abuzuri maxime!
Religia, indiferent de numele său, a fost impusă cu forța peste tot, pentru că e cel mai mișto metodă de manipulare și control a unui grup de oameni.
De unde concluzia că ortodocșii îs cam masochiști. Dau buluc să fie pedepsiți 🙂
Am văzut și eu diferența. E una ca între eleganță și greață.
Asa au fost scoliti? Sau poate nu au vrut sa stie altfel? Nu stim, ma trezea mama duminica dimineata sau in sarbatori cand era vacanta sa merg la biserica, cica cine a fost fecior noaptea sa fie si ziua, mergeam, insa odata cu trecerea anilor vizitele au fost sporadice, cred ca am fost ultima data in 2015 intr-o biserica ortodoxa, tot atunci din greseala am intrat si in cea catolica, in schimb am vizitat cam tot ce se poate vizita in materie de biserici/temple, as putea spune doar ca inca nu am ajuns in cele hiduse, india nu e departe de mine dar inca nu am ajuns sa o vad, tot im sta in gand sa vad taj mahal si poate voi ajunge si in ceva temple hindu
Socrul meu catollic, sotia lui si copiii ortodocsi. La inmormantarea socrului meu, dupa ceremonie, mama mea a cuvantat ,,la mine sa faceti slujba tot asa” (simpla, fara fonfeuri si pretentii).Am zeci de exemple de la acesti catolici. Sa spun ca atata timp cat in casa a fost o bunica batrana, o data pe luna preotul catolic venea acasa sa o binecuvanteze, de fiecare data el ii aducea ceva (desi bunica avea absolut totul acasa), De Paste preotul aducea bunicii un cofraj cu oua vopsite si un cozonac, de fiecare data. Iar din momentul in care a aflat ca in casa bantuie 2 nepotei, de fiecare data le lasa cate o ciocolata desi copiii mei nu erau prezenti, nu locuiau acolo.Dupa moartea socrului meu am fost la slujbe in biserica catolica. Stateam ca la televizor, am foast impresionata de simplitatea slujbelor. De fiecare data , la sfarsitul slujbei, oamenii isi strangeau mainile cu un ,,iarta-ma” simplu.Si am remarcat extrem de multi tineri.
Comentariu beton!25
Las aici si un citat din declaratia din zilele trecute a parintelui catolic Dobos.
„Tocmai, spunând că Dumnezeu mă salvează și credința are grijă de noi, să nu mă trezesc după aceea că atunci când ne vom întâlni cu Dumnezeu, să-mi reproșeze că mi-a dat la îndemână mai multe instrumente – mi-a dat credința, dar mi-a dat și rațiunea -, de ce nu le-am folosit pe amândouă?” – spune Francisc Doboș.
„Folosim credința și dacă ne vaccinăm. Nu ne vaccinăm de frică, ci ne vaccinăm cu încredere că Dumnezeu ne pune la dispoziție instrumente prin care noi să-i ajutăm pe semenii noștri nu doar să rămână în viață, să scape cu viață, ci să aibă și viață relațională mai apoi, când se termină pandemia”
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/social/preot-cine-vrea-sa-mi-puna-un-cip-nu-mi-l-pune-printr-un-virus-mi-l-pune-printr-o-frica-printr-o-conspiratie-ce-poate-destabiliza-1482829
Las aici si un citat din declaratia din zilele trecute a parintelui catolic Dobos.
„Tocmai, spunând că Dumnezeu mă salvează și credința are grijă de noi, să nu mă trezesc după aceea că atunci când ne vom întâlni cu Dumnezeu, să-mi reproșeze că mi-a dat la îndemână mai multe instrumente – mi-a dat credința, dar mi-a dat și rațiunea -, de ce nu le-am folosit pe amândouă?” – spune Francisc Doboș.
„Folosim credința și dacă ne vaccinăm. Nu ne vaccinăm de frică, ci ne vaccinăm cu încredere că Dumnezeu ne pune la dispoziție instrumente prin care noi să-i ajutăm pe semenii noștri nu doar să rămână în viață, să scape cu viață, ci să aibă și viață relațională mai apoi, când se termină pandemia”
https://m.digi24.ro/stiri/actualitate/social/preot-cine-vrea-sa-mi-puna-un-cip-nu-mi-l-pune-printr-un-virus-mi-l-pune-printr-o-frica-printr-o-conspiratie-ce-poate-destabiliza-1482829
Comentariu beton!25
Am auzit de o slujbă recentă la cimitir făcută de un preot ortodox. 2 ore. O jumate de oră a fost bla bla din fişa postului şi o oră jumate a mâncat căcat despre cum pune oculta botniţă credincioşilor.
Mă uitam azi pe TV şi era un preot catolic mai tinerel, mişto (a fost invitat şi la Exarhu) care a zis că visează ca sărbătoarea pascală să fie o dată pentru toţi creştinii.
Comentariu beton!21
Nici nu-ți vine să crezi că e la noi în țară!!!
Am mers aproape cinci ani la slujbele catolice, până să mă prind că n-am nici cea mai mică legătură cu religia, deci știu foarte bine cum sunt slujbele la ei. Prima slujbă la care am fost s-a nimerit să fie chiar cea de Adormirea Maicii Domnului, sărbătoarea aia la care mârâie unii că nu se spune La mulți ani, că e cu comemorare, plm. Iar preotul ăla catolic a spus cam așa: că e o sărbătoare a bucuriei și a VIEȚII. Deci aceiași sfinți, altă percepție.
Mai erau și niște băieți, frați capucini le zice, care îngrijeau de biserică, de curte și de căsuța în care stăteau, iar la slujbe cântau, care la orgă, care la flaut, de-ți era mai mare dragul. La prima masă de hram la care am participat am văzut mai bine casa și era să leșin: tot ce era lemn pe acolo fusese sculptat de ei. Fără ajutor de la enoriași, fără să cerșească bani.
O singură dată în cinci ani a fost nevoie de reparații, dar preoții (că erau câte doi, unul responsabil cu slujbele, celălalt cu călugărașii) n-au cerut bani. Au spus doar că e nevoie să fie reparat gardul și fiecare a venit cu idei – unul a făcut rost de materiale, altul a pus osul la treabă, altul a venit cu vopseaua, n-au băgat popii mâna în buzunarul nimănui.
Unul din primele lucruri care m-au trăsnit a fost că pe raftul cu iconițe, cărticele și cruciulițe era o foaie pe care scria ”ofertă liberă”. Adică fiecare plătea cât îl lăsa inima și buzunarul. La cât de mișto sunt icoanele catolice, chiar îți venea să plătești.
Sfințirea casei se făcea o dată pe an, DACĂ ERAU INVITAȚI.
O chestie foarte tare e că preoții n-au voie să stea prea mult în același loc, ca să nu fie tentați să agonisească. Nu că ar avea din ce, că la ei nu se fac pomelnice, nu se dau bani la sfințirea casei, nici la cutia milei, dar ideea e bună…
În timpul slujbei n-ai să vezi oameni prin curte la palavre. E drept că slujba ține doar o oră și n-ai când să te plictisești, mai ales că acolo enoriașii participă activ la slujbă, nu doar stau cu ochii în pământ, tremurând de frica unui zeu care îi iubește necondiționat :)) Și mai au o chestie mișto: la un moment dat preotul zice ”dăruiți-vă pacea” și toți îți dau mâna spunându-și ”Pace”. Chiar ăsta e salutul lor: Pace și bine. Eu n-am auzit prin bisericile ortodoxe cuvântul ăsta 😀
Ei se împărtășesc la fiecare slujbă, nu doar la zile mari. Am avut ocazia să particip și la un botez, care s-a făcut în timpul slujbei obișnuite. I-a turnat gâgâlicei câțiva stropi de apă pe cap, a binecuvântat-o și cam asta a fost, n-a avut aia mică motiv să urle 🙂
Sunt diferențe foarte mari și toate sunt în favoarea catolicilor. Acolo chiar m-am simțit ca într-o mare familie, nu ca în purgatoriu, așteptând judecata de apoi.
Comentariu beton!19
Eu locuiesc într-un sat de lângă Torino și merg aproape în fiecare duminică la slujba de la biserica catolică de aici. Și foarte des merg și fără să fie slujbă. Pur și simplu să las o floare, o carte, o iconiță, să mă rog.
Este exact cum descrii tu atmosfera: senină, relaxată, luminoasă. Când intru într-o biserică ortodoxă mă întunec. Aș vrea să trec la catolici dar încă stau pe gânduri. Mai e o chestiune care pe mine mă afectează: banul. După mine, credința nu trebuie să aibă legătură cu banii. În bisericile catolice ești privit la fel dacă dai sau dacă nu dai bani. La ortodocși nu prea. Am mereu senzația că au interes pentru bani.
Am trăit o excepție totuși. De la Muntele Athos, Mănăstirea Vatoped, am primit gratuit iconițe și Panglica ce ajută la vindecarea de cancer ( dar este ajutătoare și celor care nu pot avea copii, să aibă). Eu am trimis e mail, mi-au cerut adresa și am primit gratuit prin poștă.
[email protected] este adresa lor, dacă interesează pe cineva care citește blogul lui MV.
Amin.
Poți merge la slujbe și fără să te treci în religia lor, nu are nimeni nicio problemă. În cinci ani cât am mers la catolici, singurele comentarii pe care le-am auzit au fost de la ortodocși, catolicii nu m-au deranjat niciodată. Nu mi-a comentat nimeni ținuta, manichiura, pantofii, cum fac babele ortodoxe, și am mers la biserică machiată, cu unghii multicolore, cu fustă scurtă etc. Nu au comentat nici când am renunțat definitiv la religie (bine, vreo două babe, foste ordodoxe, au cam mâncat rahat, dar pe alea nu le bagă nimeni în seamă).
P.S. În caz că sărbătorești azi, Paște binecuvântat 🙂
@Alina: datoria babelor e să mânce rahat. 🤣🤣🤣
E-n fișa postului. De obicei alea mai curve-n tinerețe comentează mai abitir și mai cu patos. 🤪
Comentariu beton!15
Alina, mulțumesc! Eu sărbătoresc Paștele catolic dar și cel ortodox! 🙂 Am simțit nevoia să aparțin unei singure Biserici și să urmez tot ritualul, tot obiceiul acestei Biserici. Bine, eu simpatizez și cu protestanții! Cu toți creștinii practic.
Catolicii nu au nimic de spus împotriva ortodocșilor. Invers, o, Doamne! Eu am scris la Vatoped pentru chestiunea aceasta și doar ca PS că am cancer. Cancerul era la urma problemelor mele.
Răspunsul primit mereu este că doar ortodoxia mântuiește, doar ea este adevărata credință. Nu prea cred, nu prea sunt de acord dar îmi este cumva jenă să contrazic marii părinți, sfinții…
De asta mă învârt în cercuri concentrice. Sunt botezată ortodox și poate că ar trebui să rămân așa.
La catolici se poate pentru că educație, la ortodocși nu se poate pentru că imbecilitate. 🤮
Catolicii nu cer bani de la enoriași, ci doar contul bancar de unde extrag lunar 1% din sumă. 😉
Mi se pare mai elegant. Te declari practicant, plătești. 😎🤘
De unde știu? Pățit asta pe propria piele când mi-am deschis contul bancar în Austria. Pe formular trebuie să bifez religia și l-am întrebat pe tipul cu pricina și el mi-a explicat faza. I-am zis că io n-am treabă cu religia.
Aștept să-mi explice Tudor „fervoarea creștină” a îmbulzelii. 🤣🤣🤣
Stimate domn, aveti o literă in plus la cuvantul „creștină”…
Mda. Și eu ajung pe la biserică doar în cazuri „fortuite” (înmormântare, nuntă, botez).
Sunt născută și crescută într-un oraș moldav, chiar lângă o biserică ortodoxă. Biserica aia mi-a marcat copilăria. Până să învăț ce e ăla paratrăsnet, chiar credeam că e ceva magic cu ea, în timpul furtunilor mai ales. Locuiam la etajul patru, cu vedere spre casa Domnului. Spectacolul era garantat, în nopțile perioadelor ploioase.
Încă din fragedă pruncie mama mă ducea să mă împărtășească. Nu rupea ea ușa bisericii, dar împărtășania era un fel de literă de lege. Nu mă puteam împotrivi, prin urmare plângeam până la biserică, aproape vomitam când vedeam cum se apropie lingurița aia nenorocită de gura mea, apoi vinul mă amețea aproape instant. Și se mai miră câte unii că țin la băutură?! Păi sunt călită de mică! Trimisul Bunuțului pe pământ și „trebuie, c-așa se face” mi-au oferit rezistență. Hehe…
Tot în copilărie, fiind mai mereu printre brazii care înconjurau biserica, am cam înțeles că pomenile pentru care credincioșii fac eforturi ajung lături pentru porci. Sau că banii din cutia milei ajung în buzunarul fetei preotului (era mai mare decât mine cu 3 ani și „juca în altă ligă”, deh). Sau că vinul de împărtășanie este degustat pe îndelete de preot, indiferent de perioada anului.
Prin anii ’90, cu tata șomer dintr-o dată, am simțit gustul sărăciei. Împreună cu mezinul familiei ne-am gândit la un moment dat că banii din cutia milei ar prinde bine familie noastre, l-ar ține pe tata acasă măcar o zi, două (ajunsese de muncea cu ziua, nu găsea un loc de muncă stabil). Zis, plănuit, acționat în consecință – mai ales că tocmai aflasem că banii ăia ajung în buzunarul greșit… Ne-am asigurat că suntem singuri în biserică, eu am deschis cutia (Pandorei), el a luat banii, ne-am uitat unul la altul și am zis „nu! Noi nu suntem așa!”. El a pus pumnul de bani înapoi, eu am închis-o la loc și am ieșit din biserică cu lacrimi în ochi. Cred că aceea a fost ziua în care și eu și fratele meu am decis că nu vom fura vreodată. Și mai cred că asta este cea mai plină de însemnătate amintire pe care o am cu biserica.
În timpul studenției am avut proasta inspirație de a merge cu mezinul familiei la Mitropolia Moldovei în mare zi de sărbătoare. Am stat la coadă, cât era ea de lungă. Am observat eu că mezinul devenea din ce în ce mai agitat, cu cât ne apropiam de raclă, dar mă gândeam că e emoționat, fiind primul lui pelerinaj… Mai avea în fața lui două creștine, moment în care s-a trezit în el zeul igienei și al prevenției sanitare și îl aud că spune tare, clar și răspicat „Și eu trebuie să pup sticla aia plină de bale? Și să pun mâna pe oasele răposatei? Dar nu trec microbii prin cârpa aia, cât o fi ea de brodată cu ață aurie?!” Partea nasoală e că nu doar eu l-am auzit. Partea și mai nasoală e că toți creștinii din casa Domnului se uitau la mine sperând că îl voi mustra amarnic, și că singura mea reacție a fost un râs de neoprit. Mă mir că nu am fost linșați, se stârnise jihadul, vă zic!
La Trei Ierarhi nu am putut intra vreodată în toți cei 4 ani de studenție. Îmi luam kick pentru că nu aveam părul prins și pentru că aveam fustele prea scurte. O singură dată i-am spus celui ce mă îndemna să părăsesc locația sfântă că o să îi fac reclamație. La Șeful Suprem! Tot nu a contat, aia e.
Aflându-mă în provincie pentru înmormântarea bunicului de pe mamă, ne-am trezit cu preotul satului la poartă. Colecta bani pentru casa de prăznuire. L-am rugat să ne lase în durerea noastră. Drept urmare a doua zi, la înmormântare, a vorbit chiar aiurea despre răposat. A fost un moment penibil care mi-a lăsat un gust amar. Am vrut să îl iau de guler dar m-au oprit rudele, din păcate. Mi-am îmbrățișat bunicul și am spus doar „iartă-l, tataie, e și el tot om”.
În același timp, am întâlnit și preoți buni, calzi, care nu aleargă doar după agoniseală. Dar putini. Îmi ajung degetele de la o mână pentru a-i număra, din păcate.
În rest, da, am avut emoții când mi-am botezat copiii, dar cred că erau emoții firești și destul de fondate.
Până la urmă, știți cum e, dacă ții neapărat să ai o discuție cu Șeful Suprem, îl chemi la tine acasă. Sigur vine.
văd că aproape toată lumea îi cotonogește pe ortodocși…well, am auzit povești și de la catolici cu mortul pe masă din cauză de neplată a contribuției anuale; iar în contrapartidă cu părintele Doboș (chapeau) îl putem avea pe părintele Damaschin…
‘ce că moare unu’, ortodox, și îl ia aghiuță la el pe sector; doar că, în loc de ce-i spusese popa, în iad era ca pe plajă în santorini; și un gard; dracu’ îi zice ăluia:
– faci ce vrei, te plimbi, bei, f..aci dregi, numa’ prin gard să nu te uiți, că ai îmbulinat-o și s-a terminat cu huzuru’!
bineînțeles că omu’, păcătos, se uită; și vede iadul cu cazane, draci și pucioasă
-păi? nu ți-am zis să nu te uiți?
-da’ ce-i acolo, că aici mi-ai zis că-i iadul?
-și acolo-i tot iad, da’ pentru credincioși…
cu alte cuvinte e chestiune de percepție; și, pentru că venise vorba de new amsterdam zilele trecute, apare acolo un grup de rugăciune iar șeful lor refuză invitația lui dom’ doctor de a se întoarce, spunîndu-i că nu funcționează așa, te rogi la Bărbos (sper că are simțul umorului, altfel m-am ars) și El face; nope, rugăciunea se face pentru tine, totul este în fiecare dintre noi și depinde doar de noi să împlinim (sau nu) voia Lui; bunica mea m-a educat creștin și n-am să renunț niciodată la religia mea (deși nu rup ușa bisericii) ortodoxă, a cărei chintesență, pentru mine, se rezumă la 2 cuvinte: iubire și, mai ales, smerenie…care nu-i totuna cu umilință sau prostie
Mai fratilor,degeaba vorbim aici despre care e mai grasa si mai frumoasa.In principiu toate religiile predica despre iubire ,smerenie etc .Ceea ce fac oamenii este altceva …..cuviosii catolici au pe constiinta cruciadele ,inchizitiile scl.Credinta e o chestie intima a fiecaruia dintre noi si nu e nevoie de biserici ,poti merge si n padure cum zicea cineva de aici.John Temple ,nu doar curvele devin preacuvioase ci si andropauza are acelasi efect asupra barbatilor asa ca…..tic tac ,tic tac ….
Nu vreau sa fiu rautacios dar religia ortodoxa de pe aici este 100% influenta ruseasca.
Toate lucrurile „bune” in tara asta au venit de la rusi.