După articolul de azi dimineață, am primit tot felul de comentarii prin care mi s-a explicat că „teoretic, virusul nu se transmite prin mâncare”. Dar acel „teoretic” a avut darul să mă liniștească doar parțial, pentru că, de multe ori, practica îi dă nana la fund teoriei.

În schimb, acest comentariu, a făcut mai multe pentru psihicul meu decât toate teoriile. Am zis să vi-l las și vouă aici, că pe mine m-a convins să încep să comand mâncare. Bine, nu doar el în sine, dar a fost cireașa de pe tort, după ce am tot citit vreo 200 de comentarii. 

Soțul e bucătar și pot să-ți spun că dacă unu dintre ei are doar o mică alergie nu lucrează în perioada asta. Anunță că are muci sau tuse și stă acasă, deci nu are cine să strănute în mâncare. Lucrează cu măști și mănuși, bine, cu mănuși lucra și înainte de pandemie. În bucătăriile care se respectă, standardele astea existau și înainte, nu atingi alimentele cu mâna.

Eu lucrez într-o ciocolaterie, de vreo lună avem magazinele închise dar asta nu ne-a împiedicat să vindem online. Și înainte de pandemie foloseam dezinfectanti, la modul că te speli pe mâini, apoi te dezinfectezi, apoi îți pui mănuși și nu intri neechipat în zona sterilă, nu cu haine de afară. Deci standardele astea la noi se respectau cu sfințenie și înainte, noutatea e că acum purtăm și măști și că dacă unul are și cea mai mică jenă, privitor la o răceală sau alergie, stă acasă.

La noi s-a lucrat intens înainte de Paște și pot să-ți spun că am comandat mâncare zilnic la muncă, de la burgeri, pizza, aripioare, la ciorbe și mâncăruri gătite, majoritatea luate prin Glovo. Personal nu mi-am pus nicio clipă problema că aă putea să mă infectez prin mâncare. Nu cred că cineva își permite, în perioada asta, să țină un angajat cu cea mai mică forma de răceală la muncă, mai ales în domeniul alimentar, pentru că știe sigur că și-ar compromite afacerea. Iar dacă angajatul este asimptomatic nu are cum să strănute în mâncare.