4,843 cititori

Ce să vă fac dacă nu v-a plăcut munca

Sunt cel mai mare fan al articolelor care îți dezvăluie cum poți să faci să reușești în afaceri și în viață, la numai 23 de ani, după ce ai izbutit, prin muncă susţinută, să atragi o finanțare de jumătate de milion de euro. 

Astea-s, frate, motivaționale adevărate cum mai citeam doar pe vremuri despre un italian care a venit în România cu ultimii lui 400 de dolari, a dat drumul la un biznis și, jbam, a devenit fondatorul Romstal. Sau despre băiatul ăla din Ploiești, Sebastian parcă-l chema, care s-a lăsat de baschet pentru că era pasionat de IT și după câțiva ani de muncă asiduă a ajuns șefu’ dă la șefii la companiile de IT din spațiul carpato-danubiano-pontic. Și alte reușite de genul ăsta cu care ne-au tot prostit pe care ni le-au prezentat tot felul de publicații de-a lungul timpului și în care ni se explica clar, ca la proști, că singura soluție ca să reușești în viață este munca. Pentru că se știe, așa merg lucrurile în România, dacă muncești ai, dacă nu, n-ai. Voi nu vreți să munciți, d-aia n-aveți.

Continuarea

6,058 cititori

De câte tipuri sunt clienții

Text scris de Elena.

Cred că sunt vreo 20 de ani de când lucrez în vânzări. Și probabil asta o să fac și in următorii ani pentru că job-ul ăsta mă ține vie și nu încetează să mă uimească. Mai ales că lucrez direct cu clienții și dacă tot fac asta, am zis să-i așez pe categorii, să-i avem la îndemână în caz de ceva. Continuarea

12,620 cititori

O mie de țechini primești? O, pașă, cât de darnic ești!

Post scris de Duamna Vio

M-am întors, prăduitorilor! Cum cu ce? Cu partea a doua din povestea despre job hunting. Nu vă pot lăsa să vă perpeliţi atât de mult. V-am luat uşor cu lenea dar gata, că prea vă obişnuiţi cu acest sport naţional. Hai, back to reality! Cum ştim din prima postare-comentariu, care a atras atenţia blogoșeniei de Vasilescu, eu mai practic un sport extrem numit job huntingul… sau job hurtingul. Ai de capul meu ce poveşti am adunat în anul ăsta. V-aş zice despre ziua când m-am ridicat şi am plecat de la un job pentru că mi se vorbea pe un ton nepotrivit, urâcios şi răutăcios. N-am trecut acest moment jenant, dar foarte important, în CV pentru că nu există nicaieri rubrica “Ziua în care mi-au crescut cuaie şi am cerut respect”. De ce nu există, nu pricep, dar poate mă lămuriţi voi, că sunteţi mai mulţi şi mai dăştepţi.
Continuarea

9,685 cititori

Când ai curaj să-ți urmezi visurile

Am lucrat cincisprezece ani în vânzări. Nu pot să zic că a fost rău. Ba chiar au existat momente când m-am simțit extraordinar de bine, pentru că este un domeniu care îți poate aduce provocări și satisfacții mari. Dar care te și uzează cumplit. La un moment dat, indiferent ce-ai face, intri într-un fel de rutină din care nu mai ai cum să ieși. Și asta deoarece, more or less, procesul de vânzare este aproape același, indiferent dacă vinzi cuie sau abonamente la Playboy.
Continuarea

3,224 cititori

Progresul înseamnă lene?

Unde naiba or fi vremurile alea când bărbatul asigura supravieţuirea speciei cu ghioaga, arcul şi săgeata? Pleca dimineaţa la vânătoare şi nu se mai întorcea decât cărând o pulpă de mamut, altfel nu-şi mai auzea ghiorăitul maţelor de gura tovarăşei de peşteră.

Sau unde or fi dispărut timpurile când femeile spălau la râu, găteau la foc şi la cuptor de lut, munceau pe câmp din greu de dimineaţă până seara? Continuarea