Cei care sunteți de mai mult de două-trei luni pe aici știți cu siguranță că eu sunt fanul celor de la Autonom. Nici n-aș avea cum să nu fiu, din două motive. Primul ar fi că sunt fan al companiilor românești care reușesc în domenii unde concurența multinaționalelor e imensă. Iar Autonom este exact o […]
Tot ce vă rog este să citiți articolul ăsta cu atenție și până la capăt. O să vedeți voi de ce. Din ce-am reușit să găsesc la un simplu search pe google, iată cum au stat lucrurile în luna iunie a anului 2019: 👉 Salvamontiștii au fost solicitați să intervină în 996 de acțiuni 👉 […]
Pe lângă toate fazele din filme pe care n-o să le întâlnești în veci în viața de zi cu zi, recent mi-am dat seama că mă mai fascinează încă una. Se întâmplă ca unul dintre personaje, de obicei protagonistul, să rămână fără telefon. Din varii motive, nici măcar nu contează de ce, că-l pierde, că […]
Sunt ani de zile de când tot vreau să scriu despre una dintre cele mai mișto chestii din România (mă rog, cel puțin din București), dar de fiecare dată când mă apucam, venea rapid procrastinarea și mă lovea puternic peste ceafă până mă făcea să renunț. Ei, uite că până la urmă am reușit.
Potrivit Ministerului Educației Naționale, aproape 160 de mii de copii din România sunt acum în grija unui singur părinte, a bunicilor sau a altor rude, în timp ce unul sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate.
În cooperativa despre care v-am mai povestit, unde prestam eu ca vajnic agent de vânzări (scuze, am vrut să zic „cel mai bun vânzător ever”, da’ mi s-a făcut oleacă rușine), la un moment dat onor conducerea a luat înțeleapta hotărâre de a importa telefoane mobile. Mai precis, smartphone-uri, pentru că de ce nu, piața […]
Treaba stă așa. De obicei, în perioada asta a anului îmi prelungesc abonamentul la telefonia mobilă. Chestie care, deși ar putea să pară, nu e așa simplă cum poate ați fi tentați să credeți. Nuș’ cum să vă explic, dar în ultimii doi ani, în care telefonul a fost practic extensia mâinii mele drepte, am […]
Pe vremuri, înainte de apariţia telefoanelor mobile, sunatul pe fix presupunea nişte reguli de „bună purtare”. Nu aveai cum să suni pe cineva inainte de nouă dimineaţa sau după opt seara, fără să fii catalogat drept nesimţit sau prost-crescut. Serios, iar in weekend-uri n-aveai cum să suni nici in interiorul orelor de siestă, de la […]
Pipera. Ora 8.45. Siruri lugi de „robotei” se revarsa de la statia de metrou catre cladirile corporatiilor din zona. Grabesc pasul, nu de alta dar se contorizeaza intarzierile. In fata mea un „robotel” vorbeste la telefon. Nu aud ce discuta. Schimba cateva fraze cu interlocutorul. In continuare nu aud ce vorbeste. Dar il vad ca […]
