Pentru cei mai mulți dintre cei care citesc pe-aici nu mai e niciun secret că jumătate din viața mea dinainte de pandemie s-a desfășurat la megaimaj și cealaltă jumătate la metrou. Prin urmare, acum, rarele momente în care mai ajung la mega trebuie prețuite cum se cuvine. Ceea ce am și executat cu puțină vreme […]

Deschide ușa frigiderului și stă o vreme cu ea așa, deschisă, până o închide la loc gînditoare. – Rămânem fără lapte, zice. – Bine, lasă că mă duc io să iau de la mega. S-a uitat la mine de parcă tocmai ce începusem să-mi tai o mână singur, de undeva de sub cot, cu un […]

Megaimaj. Raftu’ cu dulciuri. Un cetățean contemplă gânditor pesiajul. Pare că nu se hotărăște ce să pună-n coș. Până când, de după capu’ la raft apare capul ei, al cetățencei lui. Îi aruncă o privire întrebătoare, iar cetățeanul arată cu degetul spre niște napolitane albastre: – Vrei din astea? Ea se uită întâi la napolitane, […]

– Aute, bă, Tapardele, la asta. Când am băgat cinzeci dă bulioane în păcănelele ei era bine, acu’ când o rog să-mi bage și mie dă zece lei, m-a dat afară. Mă opresc din scrolat, că omul trăia o adevărată dramă, acolo pe trotuar, și nu puteam să nu empatizez. Tapardel dadea si el din […]

Când mi-am dat seama că ajung la muncă înainte de ora 9.00, m-am panicat îngrozitor și m-am dus repede la mega. Că știi cum e, dacă-i obișnuiești așa, vor avea mereu pretenția să ajungi la birou la ore din astea imposibile. Și-am calculat corect, la mega era coadă. Am pus repede niște chestii în coș […]

Nici măcar nu eram mulți la coadă, patru inși, cu tot cu mine. Ceea ce nu l-a împiedicat pe cetățeanul care vorbea preocupat la telefon să treacă pe lângă noi, sa se bage în față și să ceară dezinvolt, tare, fără să-și întrerupă importanta convorbire: – Un pall mall albastru. – Scurt sau lung? – […]