Ne plac cozile și ne place să ne băgăm în față

As zice ca, parca-parca, la zborurile alea „normale” (adica NU low-cost) nu e chiar asa de rau. Bine, si acolo mai sunt idioti care stau la coada pentru ca … I got nothing!
Cel mai „amuzante” mi se par situatiile in care vorbim de un zbor charter. Unde lucrurile sunt chiar si mai clare decat la zbor de linie. Dar – csf, ncsf – mama prostilor e permanent insarcinata.
Raman la regula mea de aur:
– pe cat posibil, evit low-cost-urile;
– daca nu se poate, macar ma asigur ca am loc rezervat; si platesc bagajul de cala daca nu ma pot incadra intr-un bagaj mic, de cabina;
– daca nu se poate nici asa … hope for the best & prepare for the worst.
Cat despre „de ce se intampla asta?”, eu vad o singur explicatie: nu aplica nimeni regula aia din bancul cu „Ce e rosu si face rau la dinti? CARAMIDA!”.
Ah, si inca o chestie … daca am locul rezervat, am grija sa ma urc ULTIMUL in autobuzul care ma duce la avion. Daca se ajunge la situatia in care e nevoie de un al doilea autobuz, perfect, ma sui in al doilea chiar daca suntem doar 2-3-5 oameni in el. Tot in ideea sa vad daca e vreun gibon cu chef de „vorba”. Dupa care fac si figura cu golit cuseta de deasupra locului meu ca ca sa imi pun eu bagajul.
M-am luat la scandal o singura data la imbarcare – era o familie cu carucior si bebelus si le-am spus sa intre in fata mea la imbarcare. Oamenii abia venisera la poarta, pentru ca personalul a intrebat daca sunt persoane cu copii mici ca sa-i imbarce cu prioritate dar atunci oamenii aia nu erau acolo asa ca se daduse drumul la imbarcare pentru toata lumea. Ce sa vezi, s-a trezit un cretin sa intrebe ca de ce se baga aia in fata. Ce-a fost la gura mea …

Suntem necivilizati, agresivi, prost-crescuti. Rezultatul: intamplari de genul asta. Din pacate, cam asa ne stiu si cei cu care impartim acest continent. Nu ne mai facem bine.

Mihai, ramai zen. Plimbati-va si delectati-va cu bunatati . Ramaneti voi, asa un pic mai speciali, neimbulziti ,neinghiontiti si asezati pana se termina faimoasele „cozi” . Cred ca ar trebui sa apara afise ca la tigari,in cazul de fata : marlania si grobianismul dauneaza grav sanatatii. Stilul asta l-am remarcat din pacate mai ales cand am zburat cu conationali .
Am mai precizat ca am de-a face cu toate natiile posibile,dar ca ai nostri…mamaaaa. Am zburat din si catre Romania cu directia Germania , Bruxelles, Amsterdam, Strasbourg, Porto, Lisabona .
Demnitatea aia de a fi un roman civilizat si la locul lui mi-a fost efectiv turtita de ce am putut sa vad si sa aud. Nu e normal sa ti se faca rusine de comportamentul mizerabil al unora,de mahalagismele si grohaiturile lor. Am ajuns sa multumesc lui Doamne Doamne ca la faimoasa „coada” , daca sunt si straini , nu inteleg „vorbele dulci” cu care sunt presarate majoritatea conversatiilor.Mai mitocanilor,limba romana contine VIRGULA ca semn de punctuatie intre cuvinte!
As putea sa scriu mult pe tema asta. O sa mentionez o singura experienta de neuitat. Zbor Wizzair Lisabona -Bucuresti -de nevoie ,ca era singurul direct. Lisabona are doua terminale. T1 si T2. Am ajuns in T1 cu vreo 2.5 ore inainte de zbor si ne-am apucat cuminti sa citim. Da,stiu ,suntem doi anormali din aia care isi iau carti in avion. Ei,si in T1 asta,era o atmosfera faina,un zumzet, nimic nelinistitor. Am plecat sa arunc un ochi sa vad unde facem check-in si apoi unde e poarta. Surprise! T2. Ok,hai catre T2, cu un autobuz care face naveta ocolind pistele centrale. Al meu portughez, intreaba :bist du sicher ?! no,cand a parcat autobuzul in fata T1 si s-au deschis usile, niste insi care fusesera relativ calmi in statie s-au napustit inauntru de ziceai ca e ultima zi din viata lor. La care se intoarce portughezul si imi spune: wir sind richtig. Ha. Ca sa intelegeti faza cea mai tare: vorbim in germana, dar el intelege si vorbeste romaneste iar eu ma descurc binisor cu portugheza.
Ajungem in faimosul T2 ,dedicat Ryanair,Easyjet,Wizz . Aveti dreptul sa ghiciti unde era SINGURA coada din tot diatmai terminalul.
Am gasit nisite locuri sa stam jos, iar de acolo am putut admira „show”ul. La coada erau doua categorii de persoane.
1. Cativa d’astia anosti ca noi, nu scria nimic pe ei sau pe bagajele mici, neutre , nu tu un logo acolo,nimic. Ma,dar nimic sa sara in ochi , sa stii si tu instant cu cine stai de vorba daca prinzi loc langa . Si nesimtitii astia mai vorbeau si incet intre ei, sa nu cumva sa auzi ce si cum . Astia sigur fusesera ca prapaditii ,doar sa vizioneze Lisabona, ca bani nu prea se vedea ca au.
2. Romanii mandri ca sunt romani. Plezneau de mandrie. Langa scaunele unde statusera ei se vedeau deja „urmele”nivelului de civilizatie. Intre ei,concurs , functie de genul lor ,care are cel mai mare logo scris de sus pana jos pe „treling”,cel mai gros lant, cei mai mari cercei gen talanga, tocuri cui ,fusta mini-micro, „decolteie” cu vedere la burta. Bling-Bling .Bla-Bla.

Dupa desfasurarea relativ ok a check-in-ului, unde se prezentasera avand doar gentute si niste valizoaie de bagat la cala, am plecat catre poarta de imbarcare.
Ei bine,acum incepe continuarea show-ului, avandu-i ca protagonisti exclusiv pe cei de la punctul 2.
Avand locuri in jumatatea posterioara a avionului, am urcat evident pe unde trebuie , am ajus la locuri si ne-am asezat.Era ok. Care ok a disparut in urmatoarele 30 secunde.
Pe culoar,venind din fata, inaintau cu greu 3 tinere, probabil impiedicate de fustele lungi.Ca „decolteiele” erau la locul lor. Aveau locurile pe randul din fata noastra , pe partea opusa.Atunci a fost momentul in care am remarcat ca de fapt nu fustele erau de vina,ci bagajele de mana . 3 papornite de rafie de 80*80*40cm.Guess what. Sus nu incapeau. Asa ca solutia a fost urmatoarea: stivuite toate papornitele pe locul de la fereastra , ajungand practic sa depaseasca spatarul (sic!). Domnisoara cea mai subtire a fost proptita pe scaunul din mijloc iar una cu fata de Cerber si cu ochii lui Argus o tinea pe cea de-a treia IN POALA.
Exact in spatele lor nimerise o famile de nemti get-beget. Omul efectiv a intepenit .sotia holbase niste ochi ,era absolut socata. Probabil nici noi doi nu aratam extrem de happy.HAHAHA
In ziua aia,cele 500 de puncte le-am acordat stewartului ,roman si el ,care a abordat situatia cu un profesionalism desavarsit. „Stimate doamne,din motive de siguranta a pasagerilor compania noastra nu permite decolarea daca nu aveti centurile atasate” asa ca va trebui sa gasim un alt loc ” bagajelor dumneavoastra de mana”.
Nu vreti sa stiti cat a durat negocierea ..probabil nu doreau sa piarda „valorile ” din ochi.

Atat pentru azi,va doresc la cat mai putine intaliniri din astea , zboruri fara stress si seminte pe jos si aplauze, fara insi care se ridica si stau cocosati cand avionul abia a aterizat sau care nu isi inchid telefoanele, se descalta sau fac alte minunatii…

Multumesc pentru rabdare