8,677 cititori

Interviu cu colegul meu gay

Prima oară când am auzit despre cineva că e homosexual, era pe vremea “cealaltă” când așa ceva era absolut de neimaginat. Serios, în perioada Ceaușescu ți s-ar fi iertat mai ușor pedofilia sau violul decât o acuzație de homosexualitate. Gândiți-vă că vorbim despre vremuri în care sexul oral era aproape unanim considerat ca fiind ceva scârbos și aproape exclusiv apanajul prostituatelor. Well, atunci trebuie să vă imaginați cam ce muncă de lămurire a trebuit să duc cu mine însumi, de-a lungul timpului, ca să accept că oamenii sunt diferiți și că nu se întâmplă absolut nimic rău, dimpotrivă, dacă două persoane de același sex pot să-și ofere reciproc iubire. Și sex. Continuarea

5,718 cititori

Păpușă, ce frumoasă ești! Te fac un suc?

Maria e o tipă frumoasă. În ciuda acestui fapt, Maria face un lucru rar în zilele noastre. Și anume, îi place să citească. Cărți. Din alea cu foi de hârtie și coperți. Așa că Maria a dat o fugă la Gaudeamus să facă aprovizionarea cu slovă scrisă. Acolo Maria a început să se plimbe pe la standuri și să se întrebe pe ce să lase mai întâi banii.

Cum se preumbla ea printre miile de ferestre în ziduri, care te fac neprost, Mariei îi atrage atenția un stand unde erau expuse niscaiva albume cu poze cu femei nud, ceva literatură erotică și niște carți despre sex. Pentru că este un domeniu în care întotdeauna simți că mai ai de învățat câte ceva (nu garantez că n-ar fi influențat-o ușor și faptul că nu are prieten de ceva vreme), Maria a început să răsfoiască ușor albumele cu tipe îmbrăcate doar în cercei și coliere. Moment în care vânzâtorul de la stand a început să facă glumițe și să zâmbească lascivo-libidinoso-tâmp.

Continuarea

1,812 cititori

Oare orice lucru bun se împute până la urmă?

Mai știți voi ploaia aia de zilele trecute. Aia care a pornit într-o duminică și s-a mai oprit după aproape o săptămână? Fix într-o după amiază din asta când turna afară de ziceai că ne pregătim de un nou potop, colega mea Gabi (e șefă-mea, da’ să nu mai ziceți nimănui) avea o întâlnire la care trebuia musai să ajungă. S-a uitat ce s-a uitat în zare, dar dacă a văzut că Noe nu mai apare cu arca, și-a zis că mai bine comandă un Uber. Zis și făcut. A venit Uber-ul și-a purces la drum.

Acu’ voi știți că în orașul ăsta (despre București zic) jumătate dintre cetățenii posesori de automobile își folosesc mașina pe post de umbrelă. Iar asta înseamnă că, la primii doi stropi de ploaie, practic poți să te deplasezi pe jos mai repede. Așa că vă dați seama cam cum se circula pe potopul despre care ziceam mai sus, da? Continuarea

4,368 cititori

Copii, voi să nu faceți asta acasă, da?

Elena s-a trezit binedispusă într-o frumoasă zi de joi. Încântată de modul în care se vedea viața în roz chiar de la prima oră a zilei, a hotărât să facă tot posibilul să păstreze cât mai mult această stare minunată. Așa că a întins mâna după telefonul aflat pe noptieră, ca să se delecteze cu primele știri din news-feed. Ghinion. Samsungul ei decedase subit, peste noapte, fără măcar să anunțe ca urmează să-și ia zborul către Nirvana telefoanelor mobile. Din pacate, acest deces pematur și total neașteptat a avut darul să-i coloreze pe loc în maro începutul de zi roz și feeric. Continuarea

8,538 cititori

Ești foarte mișto, dar n-ai zece milioane până mâine?

Am o prietenă care tot “tatonează piața” bărbaților disponibili de ceva vreme. Și zilele trecute îmi povestea că în sfârșit a găsit pe cineva care se încadrează în ce are ea nevoie. Un tip blând, arătos, singur, cu ceva experienţă de viață, care vorbește plăcut și, mai ales, are suficientă răbdare s-o asculte.

Dar pentru că s-au cunoscut pe Facebook (unde altundeva, dăăă?), după vreo saptămână de conversații intense, blânde și răbdătoare, s-au hotărât să facă și marele pas: să se cunoască offline. Ca să se convingă tânăra noastră, cu ochiu’ ei, că tânărul cavaler este și în realitate exact așa cum părea din lungile convorbiri online: blând, arătos, răbdător, bla bla bla… Continuarea

4,689 cititori

Și bloggerii sunt tot ca niște oameni

LATER EDIT. Well, cu scuzele de rigoare pentru întârziere, avem un câștigător. Ca de obicei, tot femeile au noroc. Așadar, Sabina va intra în posesia acumulatorului extern cu încarcare solară. 

Am auzit de curând povestea de mai jos și ziceam să v-o spun și vouă.

Se făcea că acu’ niște ani buni de zile, pe vremea când feisbucu’ era folosit mai mult ca să-ți regăsești colegii din școala generală sau să te minunezi despre câți plozi a facut cea mai secsi tipă din liceu cu cel de-al patrulea ei soț, niște bloggeri de pe plaiuri mioritice se plimbau cu mașina prin țară.

Continuarea

4,315 cititori

Graba strică treaba

Oare îl mai țineți voi minte pe Fane, cel cu “genunchele” sensibil? Am ceva vești noi despre el și mă gândeam să vi le dau și vouă. Scurt așa, pe repede înainte, că zilele astea am ceva treabă si o să intru mai rar pe aici. Așa cred, cel puțin.

Trecut-au anii și foștii colegi de facultate s-au regăsit de curând la nunta unuia dintre ei. Știți cum e, la din astea și la întâlnirile de X ani ce se mai revăd oamenii ca să facă din nou (pentru a câta oară) schimb de numere de telefon), să-și promită că de luni reiau relațiile (hai, bă, ce naiba, să ne-auzim și noi mai des) și să mai interacționeze din nou abia la următoarea nuntă sau peste încâ X ani de la terminarea facultății. Continuarea

4,384 cititori

Animatoarea dornică de sex și genunchiul blestemat

Mai avem azi o povestire marca Denisa. Nu de alta, dar am văzut că v-a plăcut cea de data trecută. Din păcate, trebuie să v-o istorisesc tot eu, pentru că tânăra Denisa stă bine doar la capitolul oral. Alooo! La ce vă gândiți? La comunicarea orală! Băbăiatule, ce oameni!

Așadar se făcea că Denisa a noastră ajunsese prin anul trei de facultate. Iar ea și cu alte fete din grupă au indentificat printre colegii din același an, un băiat care era încă “fată mare”, ca să zic așa. Nu mă întrebați cum și-au dat seama. N-o să aflăm niciodată cum fac femeile asta, dar ale naibii au niște însușiri speciale care le permit să simtă dacă un reprezentat al sexului opus a dus pionierul la ecluză sau nu. Le-ați văzut vreodată în acțiune? Se uită o singură dată lung la om, adulmecă un pic aerul cu nările și apoi decretează scurt: “haha, ăsta e virgin, dă-l încolo, nu mă apuc să stric bunătate de vagin pe el”. Din acel moment vorba se duce ca vântul, se știe cam cum păstrează ele secretele, și respectivul va deveni calul de bătaie al tuturor glumelor despre lipsa de sex, din orașul respectiv și comunele limitrofe.

Continuarea

5,903 cititori

Gramatica dăunează grav sexului

Ca să vedeți că nu vorbeam prostii și mai ales că se poate întâmpla și invers, am o povestire pentru voi, la care m-am crăcănat de râs. O știu direct de la sursă, doar că protagonista n-a avut curajul să v-o scrie personal și trebuie să v-o zic eu.

Așadar, eroina povestirii noastre, o tânără drăguță și naivă, pe numele ei de scenă Denisa, tocmai se întorsese dintr-un voiaj prelungit pe mare. Unul de vreo trei luni și jumătate așa, în care nu avusese parte de… hmm (cum să mă exprim elegant?)… binefacerile sexului în doi. Sau în trei. În patru, în oricâți, doar sex să fie. Nimic, nada, zero, pauză totală. Continuarea

4,834 cititori

Soup nazi, din Seinfeld, lucrează la Therme!

Tocmai am primit pe mail întâmplarea de mai jos. Îl ştiu pe Marian (cel care mi l-a trimis) de vreo şapte ani şi sunt convins că lucrueile s-au întâmplat exact aşa cum le-a povestit.   
……………………………………………………………………………………………..
Am fost si eu chiar dupa inaugurare, cu familia, la Thermele poporului nostru. In fine, parcarea era atat de plina intr-o zi geroasa de sambata, incat, practic de pe DN1, am fost luati in primire de angajatii termelor cu explicatia ca este prea aglomerat, asa ca ne-au dat niste vouchere in valoare totala de 30 de lei, spunand ca ne asteapta oricand, da’ nu atunci. Am inteles si treaba parea in regula, erau niste pliante stampilate si semnate pe care scria 10 lei.

Continuarea

3,392 cititori

O mică şi nevinovată eroare

Zilele astea am lipsit din peisaj, am dat o fugă la munte să mă mai văz şi eu cu o parte din blogărimea română. Şi a cam fost mişto. În trei zile am dormit vreo zece ore. În total, adunate. Pentru că stăteam să învăţăm, da? Studiu intens, aşa să ştiţi, ca să nu aveţi impresia că am fost la distracţie sau ceva.

Ei bine, după prima zi de prezentări, spre seară a început şi sesiunea de networking. Adică stătea lumea la un… ăăă… suc… şi pălăvrăgea. Iar de la atâta vorbărie, ştii cum e, te cam ia cu vertij şi ameţeală. Cum vă spuneam şi mai sus, nu e uşor deloc. Solicitarea prea intensă a creierului provoacă exact aceleaşi efecte ca băutura. Foarte ciudat, vă zic.

Continuarea