4,022 cititori

Oare și profesorii sunt oameni?

Aveți mai jos unul dintre cele mai mișto texte pe care le-a găzduit acest blog, scris de doamna profesor Lăcrămioara Bozieru. Pe mine m-a făcut să râd bine de tot, cu atât mai mult cu cât cunosc “fenomenul” din interior. Am asistat, datorită maică-mii, la scene precum cele descrise mai jos. Sper să vă distrați și, mai ales, să-i spuneți Lăcrămioarei cum credeți că stau lucrurile. Continuarea

8,324 cititori

Un copil nu leagă nimic. Cu atât mai puțin vieți sau destine.

După textul de sâmbătă, am primit pe email povestea de mai jos. Mi-a trimis-o cea care a ales să semneze cu numele “Maria”. Pe mine m-a atins oleacă. Să vedem dacă și pe voi.

………………………………………………………………………………..

Mi-am trăit toată copilăria auzind-o pe mama spunând că un copil “leagă” o căsnicie. Avea o prietenă, care venea foarte des la noi, și pe care mama o sfătuia mereu: “pune mâna și fă un copil, o să se liniștească și o să vina acasă. Nu înțelegi că UN COPIL LEAGĂ?”. Mare lucru nu pricepeam eu pe atunci, dar cert este că m-am trezit un adult cu dorința nebună de a face un copil. Pentru mine era foarte important să am o familie și ideea de “copil+familie=siguranță” fusese adânc înrădăcinată în creierul meu. Continuarea

6,071 cititori

Așa le trebuie la curve!

Textul ăsta este mult prea bun ca să rămână pe Facebook sub formă de postare. L-a scris Corina Băcanu. Luati și bucurați-vă de el.

……………………………………………………………………………….

Aveam vreo 5-6 ani și mă jucam elastic pe la ora 12 a arșiței miezului zilei împreună cu încă două prietene de la bloc. La un moment dat, ușa grea a casei scărilor se izbește de zidul betonat și, fix când geamul armat se crăpa în mii de bucăți, o femeie scoate de păr o altă femeie la lumina orbitoare a soarelui, ca pe un vampir fugar prins închinându-se la o ramură de trandafir. Amândouă erau lac de transpirație, cea târâtă era fragilă și brunetă, cea puternică era blondă, puțin peste greutatea normală, cu mâinile pline de sânge. Continuarea

5,795 cititori

ROvegana, femimista și Monoloagele Vaginului!

Pregătisem altceva pentru azi, dar mi-am adus aminte că salvasem zilele trecute postarea asta, exact cu scopul de a v-o arăta și vouă. Este scrisă de Dan Pavel și sfatul meu ar fi să-i dați follow pe Facebook omului ăsta. Pentru că uneori reușește să mă binedispună chiar și când sunt dus cu capul.
Continuarea

4,905 cititori

Vrei un job? Cum trebuie să arate CV-ul și ce e indicat să faci la interviu!

De câte ori am căutat informații de genul celor de mai jos, care să apară toate la un loc, nu găseam nimic sau dădeam peste ele din mai multe surse. Ei bine, le avem acum aici pe toate, mulțumită Liviei, o HR-istă destoinică a vremurilor noastre, care s-a amuzat copios în urma textului meu de ieri și a decis că e cazul să ne facă un pustiu de bine. Așa că salvați-vă link-ul de la textul ăsta pe undeva, să știți de el. Ah, și dacă mai aveți întrebări legate de subiectul ăsta, ar cam fi momentul sa le puneți. Livia mi-a promis că o să fie pe fază și va răspunde la comentarii.
Continuarea

11,654 cititori

Cel mai tare studiu despre orgasm ever!

Cine s-ar fi gândit vreodată că o să apară apară așa ceva pe blogul meu semi-misogin? Dar a recidivat Cristina, care după ce ne-a explicat cum stau treburile în fază incipentă s-a hotărât să ducă lucrurile până la capăt. Cică așa procedează ea, nu lasă nimic neterminat (dacă înțelegeți ce vreau să zic). Băieți și fete, luați de citiți. Continuarea

6,092 cititori

Și femeile spun minciuni pentru sex (prima parte)

Mi-am dat seama că sunt un dulce naiv. După articolul ăsta, am primit un email care m-a lămurit cum stau lucrurile cu adevărat și că degeaba încercăm noi, bărbații, să ne dăm mari vrăjitori și cuceritori. Tot ele, reprezentantele sexului frumos (iar era să greșesc și să scriu “slab”) sunt cele care fac selecția, după cum vrea mușchiul domniilor lor. Dacă nu credeți, aveți mai jos prima parte dintr-un text trimis de una dintre cititoarele acestui blog, pe numele ei de scenă Cristina. Mâine băgam și partea a doua, că mi-am zis să nu vă șochez cu prea multă informație dintr-o dată. Gata, acum luați de vedeți cum stau lucrurile. Continuarea

8,183 cititori

Se pare că nici femeile nu înțeleg pe deplin bărbații

În urma textului de ieri, am primit pe email trei drepturi la replică, bașca un articol de răspuns pe un alt blog. Vi l-am pus mai jos pe cel al Irinei, deși aș fi vrut să le citiți pe toate. Da’ aseară am ajuns cam târziu acasă și într-o stare destul de euforică, așa că n-am mai avut cum să fac mare lucru. Abia reușeam să-mi țin capul nemișcat pe tastatură. 

……………………………………………………………………………………………

Deși ar dura cel puțin un an explicațiile pe tema comorilor ascunse din geanta unei fete și importanța vitală a unui desfăcător de sticle găsit între resturile de  biscuiți, bateria externă, căștile de la telefon, patru agende, cinci pixuri albastre plus încă trei de culori diferite, haine de schimb (inclusiv pentru situații de expediții montane neașteptate) și un pinguin de pluș, mă abțin de la alte comentarii pe aceestă temă. Deși mă uit de mică la fotbal și, culmea, chiar îmi place, tot n-am să înțeleg vreodată unde trebuie să fiu atentă la reluări ca să văd dacă a fost offside sau dacă aplicarea unui crampon în tibie înseamnă sau nu tackling. Înțeleg, în schimb, partea cu căldura de pe teren și cu datul jos tricourilor. Da’ de ce și le mai schimbă între ei? E un fel de ritual testosteronic ascuns muritoarelor de rând? Continuarea

3,824 cititori

‘Tu-i reciclarea ei de treabă!

Am văzut că v-a plăcut textul scris de Ștefan acum câteva zile. Ei bine, se pare că îl chinuie rău de tot talentul sau e nevorbit de ceva vreme. Că a recidivat. Aveți mai jos ultima producție. O să vă placă și asta.

………………………………………………………………………………………………

Vine un moment în viața fiecărui barbat. Mai tîrziu sau mai devreme, dar vine. Acel weekend cu soare afară și chef de stat degeaba, cînd tocmai ți-ai deschis berea și te gîndești cît de frumos e să nu faci nimic. Acel moment în care consoarta/iubita/concubina/persoana cu care ai ales ”să-ți împarți singurătatea în doi” (cea mai cretină expresie ever, jur!) vine la tine, cu cosițele ascunse sub basma, se uita lung cu ochi de căprioară și-ți șoptește: ”iubi, hai să facem curat pe balcon”. Lumea se năruie, respirația se oprește, iar berea îți rămîne în gît, curioasă și ea să afle deznodămîntul. Continuarea