Sinteză de Marco Badea.

Am intrat în cea de 13-a zi de război în Ucraina. În rândul țărilor Occidentale se discută tot mai mult de interzicerea petrolului rusesc, dar deja au apărut pozițiile contrare, în timp ce Moscova susține că într-un astfel de caz prețul pe baril ar crește la 300 de dolari și, în plus, amenință că închide gazoductul Nord Stream 1. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să ţină o alocuţiune „istorică” în Camera Comunelor, camera inferioară a Parlamentul Regatului Unit, marţi, la ora 17.00 GMT, (19.00, ora României), pentru astăzi este prevăzută o altă încetare a focului în mai multe oraşe ucrainene pentru a permite evacuarea civililor prin coridoare umanitare, Pentagonul susține că armata rusă începe să crească din nou intensitatea și numărul bombardamentelor asupra orașelor ucrainene mari, în Kiev, Harkov și Chernihiv, dar și în Nikolaiev și Mariupol, iar presa internațională anunță că Rusia a devenit țara din lume vizată de cele mai multe sancțiuni internaționale, depășind până și Siria sau Iranul.

🔴 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a postat luni seară o înregistrare video în care apare în biroul său din Kiev, fiind pentru prima dată de la începutul invaziei ruse, în 24 februarie, când este văzut în acest loc. Zelenski și-a început declarația spunând: „Rămân în Kiev. În biroul meu. Nu mă ascund. Și nu mi-e frică de nimeni”. Ca în fiecare seară de când a început războiul, președintele ucrainean i-a încurajat pe cetățeni cu un discurs de 9 minute, în care i-a motivat să reziste și le spune să nu le fie frică să înfrunte invadatorul rus, precizând în același timp că armata ucraineană „își menține pozițiile”. „Azi a avut loc a treia rundă de negocieri în Belarus. Mi-ar plăcea să spun a treia și ultima. Dar noi suntem realiști. Așa că vom discuta. Vom insista asupra negocierilor până când vom găsi o modalitate de a le spune oamenilor noștri: așa vom ajunge la pace”, a mai transmis președintele Zelenski.

🔴 Pentru națiunile occidentale, președintele ucrainean a avut un mesaj separat. „Toată lumea se gândeşte că suntem departe de America sau Canada. Nu, suntem în această zonă a libertăţii. Şi când limitele drepturilor şi libertăţilor sunt încălcate, atunci trebuie să ne protejaţi. Pentru că noi vom fi primii. Apoi va veni rândul vostru. Pentru că, cu cât această fiară va mânca mai mult, vrea cu atât mai mult”, a spus Volodimir Zelenski, conform New York Times.

🔴 Preşedintele american Joe Biden, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz şi prim-ministrul britanic Boris Johnson sunt hotărâţi să continue presiunea asupra Rusiei și să o facă să plătească și mai mult pentru invadarea Ucrainei, potrivit unui comunicat dat publicităţii luni de Casa Albă după o videoconferinţă a celor patru lideri.

🔴 Comunicatul de presă publicat de Berlin la încheierea videoconferinţei nu a abordat subiectul sancţiunilor şi insistat mai ales asupra „noilor posibilităţi de ajutor umanitar pentru Ucraina”, subiect care a fost de asemenea prezent pe agenda discuţiilor.

🔴 Frontul foarte unit de până acum al Occidentului în ceea ce priveşte sancţiunile economice părea să se fisureze luni în chestiunea impunerii unui embargo asupra cumpărării de hidrocarburi din Rusia, o opţiune respinsă de Germania, care este foarte dependentă de aprovizionarea cu gaz rusesc. Luni, cancelarul Olaf Scholz a spus că importurile de combustibili fosili din Rusia sunt  „esenţiale” pentru „viaţa de zi cu zi a cetăţenilor” din Europa şi a susţinut că aprovizionarea continentului nu poate fi susținută altfel, în această etapă.

🔴 Preşedintele Joe Biden, pe de altă parte, este supus unei presiuni din ce în ce mai mari din partea congresmenilor din ambele partide pentru a opri această sursă esenţială de venit a regimului lui Vladimir Putin. De altfel, Statele Unite, un mare producător de petrol, importă puţin ţiţei rusesc. Atunci când este întrebat despre un astfel embargou, preşedintele Biden repetă că  „nimic nu este exclus”, dar Joe Biden nu a luat încă nicio decizie pentru a nu deteriora coeziunea cu partenerii europeni şi de teamă ca aceasta să nu alimenteze o inflaţie deja galopantă, care îi subminează popularitatea în rândul americanilor. Însă mai e un detaliu care trebuie amintit. Pe hârtie, Statele Unite au suficiente rezerve pentru a pompa echivalentul barililor rusești pierduți. Dar capacitățile de producție sunt, deocamdată, insuficiente. Odată cu pandemia de coronavirus, companiile petroliere au încetinit brusc extracția, care și-a reluat doar treptat creșterea de anul trecut și rămâne cu 1,5 milioane de barili pe zi sub nivelul din martie 2020 (11,6 milioane față de 13,1 în urmă cu doi ani). Aproximativ 30% din necesarul de petrol al Europei este asigurat de Rusia, față de doar 8% pentru Statele Unite.

🔴 Rusia avertizează cu privire la„consecințele catastrofale” pentru piață în cazul unui embargo. „Este destul de evident că refuzul de a cumpăra petrol rusesc va duce la consecințe catastrofale pentru piața mondială”, a declarat vicepremierul rus, responsabil pentru Energie, Alexander Novak. „Este probabil ca creșterea prețurilor să fie imprevizibilă și să ajungă la peste 300 de dolari pentru un baril, sau chiar mai mult”, a mai precizat acesta, potrivit The Guardian.

🔴 Totodată, Rusia a ameninţat în mod direct că va opri livrările de gaz spre Europa prin conducta Nord Stream 1 pentru prima dată de la invazia din Ucraina, conform unor altor comentarii făcute de Alexander Novak la televiziunea de stat, relatează de această dată agenția de presă germană DPA. „Avem dreptul deplin să impunem un embargou asupra tranzitului de gaz prin conducta Nord Stream 1, care în prezent operează la capacitatea maximă”, a spus Novak, precizând că o astfel de măsură ar fi similară cu decizia Germaniei de a opri aprobarea proiectului Nord Stream 2. El a dat asigurări că Rusia nu face încă acest pas, dar a adăugat că Moscova se simte împinsă în această direcţie de politicienii europeni şi de acuzaţiile lor.

🔴 În tot acest context, prim-ministrul Kiril Petkov a declarat luni că Bulgaria susţine sancţiunile împotriva Rusiei ca mijloc de a opri invazia în Ucraina, dar va dori probabil o exceptare de la interzicerea importurilor de gaze naturale şi petrol, dacă o astfel de propunere este înaintată, transmite Reuters.

🔴 Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că nu crede că poate fi negociată o „soluţie reală” între Moscova şi Kiev pentru a pune capăt conflictului din Ucraina „în zilele şi săptămânile următoare”, ceea ce înseamnă că războiul  „va continua”. Şeful statului francez a mai subliniat faptul că ţările europene nu vor intra direct în conflict pentru că  „un război cu Rusia ar fi un război mondial, cu o putere dotată” cu armă nucleară.

🔴 Rusia se aşteaptă ca o nouă rundă de negocieri cu Ucraina să aibă loc într-un viitor „foarte, foarte apropiat”, a declarat luni seară la televiziunea de stat rusă negociatorul rus Leonid Sluţki, după ce o a treia rundă de discuţii s-a încheiat luni seara în Belarus, relatează Reuters.

🔴 La rândul său, ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a declarat luni că Ucraina doreşte discuţii directe între preşedintele Volodimir Zelenski şi omologul rus al acestuia, Vladimir Putin, deoarece Kievul ştie că Putin este persoana care ia deciziile.

🔴 Rusia a anunţat luni seară, după încheierea negocierilor cu partea ucraineană, instituirea încetării focului în mai multe oraşe începând de marți dimineață, pentru a permite evacuarea civililor prin coridoare umanitare. Orașele vizate pentru evacuarea civililor sint Kiev, Sumî, Harkov, Cernigov şi Mariupol, conform unei declaraţii a Ministerului Apărării de la Moscova, care a fost citată de agenţiile de presă ruse.

🔴 Partea ucraineană a menționat luni seară „unele rezultate pozitive” obţinute în timpul negocierilor privind stabilirea de coridoare umanitare. Totuși, armata rusă şi-a continuat însă luni ofensiva şi bombardamentele. În a douăsprezecea zi a invaziei, forţele ruse şi-au continuat înaintarea spre capitală, care se aşteaptă la un atac „în următoarele zile”, potrivit Ministerului ucrainean de Interne. „Fiecare casă, fiecare stradă, fiecare punct de control va rezista până la moarte dacă va fi nevoie”, a promis primarul Kievului, Vitali Kliciko.

🔴 Totuși, avansul trupelor ruse spre Kiev rămâne blocat, susține un oficial american citat de CNN. „Convoiul militar care se întinde pe kilometri întregi încă se află în afara orașului, iar avansul acestuia este blocat. Nu știm care este distanța față de oraș, însă evaluările arată că se încearcă să se avanseze”, a spus sursa citată.

🔴 Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a precizat luni că poate deveni mai greu de transportat arme către Ucraina în zilele următoare. „Este esenţial ca ceea ce trimitem să fie ceea ce Zelenski cere. El ştie de ce are nevoie armata lui”, a declarat Sherman. „Va trebui să găsim alte modalităţi pentru a gestiona situaţia”, a adăugat Wendy Sherman, fără să dea alte detalii.

🔴 Peste 1,7 milioane de persoane au fugit din Ucraina de la începutul invaziei rusești pe 24 februarie, potrivit celor mai recente date prezentate de ONU.

🔴 Pentagonul crede că informațiile potrivit cărora președintele rus Vladimir Putin încearcă să recruteze străini pentru a lupta în Ucraina alături de forțele ruse sunt adevărate, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, pentru CNN.

🔴 Vladimir Putin a anunţat, la rândul său, că nu va trimite recruţi sau rezervişti să lupte în Ucraina, asigurând că ofensiva este realizată de profesionişti care îndeplinesc obiectivele stabilite, transmite AFP.

🔴 „Rusia Unită”, partidul președintelui, Vladimir Putin a anunțat că și-a propus naționalizarea producției companiilor care anunță că se retrag din țară ca urmare a invadării Ucrainei, relatează agenția de presă rusă Interfax.

🔴 Statele Unite examinează o posibilă furnizare de sisteme antiaeriene aliaţilor NATO din estul Europei, în contextul temerilor că Rusia ar putea lua în considerare raiduri cu rachete sau cu avioane de atac asupra flancului estic al NATO, afirmă un oficial de la Washington citat luni de CNN. Nu există însă un plan precis, adaugă acesta, dar ideea are la bază temerea că rachete sau avioane ruse ar putea ataca deliberat ţinte în interiorul teritoriului NATO dacă preşedintele rus Vladimir Putin decide că anumite ţări reprezintă un risc pentru invazia rusă în Ucraina din cauza sprijinului acordat acesteia din urmă.

🔴 Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat luni că Polonia nu are în vedere să trimită Ucrainei avioane de luptă, în timp ce membri ai Congresului american fac presiuni asupra preşedintelui Joe Biden să dea curs solicitării Ucrainei de a facilita transferul către aceasta a unor avioane de luptă de producţie sovietică aflate în dotarea forţelor aeriene ale unor ţări est-europene.

🔴 Președintele rus Vladimir Putin a trimis în Ucraina aproape 100% din forțele pe care le-a masat la granițele țării în ultimele luni, înaintea de a ordona invadarea acesteia, potrivit Pentagonului, citat de Reuters.

🔴 Apărarea antiaeriană a Forțelor Aeriene ale Forțelor Armate ale Ucrainei susține că ar fi doborât un avion al Forțelor Aeriene ale Federației Ruse deasupra Kievului, luni seară, în timp ce două depozite de petrol din regiunea Jitomir au fost incendiate după lovituri aeriene ale rușilor. Potrivit Serviciului de Stat de Urgență, depozitele de petrol vizate sunt în Jitomir și Cerniahiv. De asemenea, în portul oraşului Odesa s-au auzit trei sau patru explozii puternice dinspre vest pe parcursul nopții, scriu jurnaliştii de la BBC.

🔴 Direcția principală de informații a Ministerului Apărării al Ucrainei susține că soldații ucraineni au reușit să-l elimine în timpul luptelor de la Harkiv pe Vitalii Gerasimov, un general-maior al armatei ruse.

🔴 În timp ce armata și cetățenii ucraineni luptă împotriva înaintării trupelor ruse, țara a deschis un nou front în luptă, folosind expertiza tehnologică pentru a obține sprijin din Silicon Valley și a slăbi inamicul. În fruntea acestui atac se află Mihailo Fedorov, în vârstă de 31 de ani, viceprim-ministru și ministrul transformării digitale al Ucrainei, potrivit unei analize Rador, care citează Rai News.

🔴 Consiliul de administraţie al Băncii Mondiale a aprobat un program suplimentar de asistenţă imediată pentru Ucraina, denumit „Finanţarea redresării după o urgenţă economică în Ucraina” sau „Eliberaţi Ucraina”, cu o plată imediată de 489 de milioane de dolari, informează marţi AFP. De altfel, Banca Mondială spune că numărul țărilor aflate în conflict s-a dublat în ultimii 10 ani. „Estimăm că 23 de ţări, cu o populaţie combinată de 850 de milioane de oameni, se confruntă în aceste momente cu un conflict de intensitate medie sau ridicată”, a spus directorul Băncii Mondiale în cadrul Forumului Fragilităţii, eveniment bienal a cărui actuală ediţie este consacrată „dezvoltării şi păcii în vremuri de incertitudine”.

🔴 Totodată, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat luni un „ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova, ajutor ce va consta în alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi pentru refugiaţii care fug de războiul din Ucraina.

🔴 Gazprom a rezervat pentru ziua de marți o capacitate de transport de 0,6 milioane de metri cubi pe oră prin gazoductul Yamal-Europe. Începând de luni seară, de la ora 22:00, ora Moscovei, până marți dimineață s-au rezervat încă 1,3 milioane de metri cubi pe oră. Presa rusă scrie că de la sfârșitul lunii februarie Gazprom a crescut zilnic pomparea prin conducta principală Yamal-Europe pe timpul nopții din cauza scăderii temperaturilor în Europa. Aceasta a funcționat timp de aproape două luni în sens invers, cu o scurtă întrerupere la începutul lunii februarie când a reînceput temporar să livreze gaze naturale pentru clienții europeni. Funcționarea în „marșarier” a început pe 20 decembrie, provocând o creștere a prețurilor gazelor din Europa până la maxime istorice și acuzații reciproce din partea Occidentului și a Rusiei, după cum amintește publicația economică americană Bloomberg.

🔴 Șansele ca Rusia să-și achite datoriile externe se diminuează pe măsură ce prețurile obligațiunilor scad, recesiunea nu este departe, iar diverse restricții ale plăților se adună după invazia Ucrainei, potrivit băncii de investiții Morgan Stanley, citate de Bloomberg. „Vedem incapacitatea de plată ca cel mai probabil scenariu”, a scris, luni, Simon Waever, șeful departamentului băncii de strategie a creditelor suverane din piețele emergente. „În caz de incapacitate de plată, este improbabil să fie una normală, Venezuela fiind probabil cea mai relevantă comparație”.

🔴 Falimentul s-ar putea înregistra cel mai devreme pe 15 aprilie, data marcând sfârșitul unei perioade de grație de 30 de zile la plățile de cupoane pe care guvernul rus le datorează pentru obligațiunile în dolari cu scadență în 2023 și 2043, a mai precizat analistul. Prețurile indicative arată că investitorii evaluează obligațiunile pe 2023 la aproape 29 de cenți pe dolar american, cel mai scăzut nivel din toate timpurile, potrivit datelor colectate de Bloomberg, deși pare că nu au avut loc tranzacții cu această valoare. În zilele dinainte ca Rusia să invadeze Ucraina luna trecută, datoria se tranzacționa deasupra mediei. Deși este rar ca datoria suverană să scadă la valori cu o singură cifră, Morgan Stanley a spus că obligațiunile Rusiei „s-ar putea apropia”. Liban și Venezuela sunt singurele exemple recente ale datoriei unei țări care scade atât de mult.

🔴 În ceea ce privește situația din teren, potrivit analizei la zi a Institutului american pentru Studierea Războiului din Washington (ISW), forțele ruse se consolidează și se pregătesc pentru operațiuni ulterioare de-a lungul periferiei de vest și de est a Kievului, în special în zona Irpin la vest și zona Brovary la est. Totuși coloanele rusești care au depășit Chernihiv pe la Nord-Est și Sumî pe la Est fără a le putea cuceri nu sunt consistente numeric, iar liniile lor de aprovizionare sunt vulnerabile, punctează experții militari americani.

🔴 Luni, ucrainenii au distrus o coloană de aprovizionare cu combustibil pentru linia de avansare dinspre est și au doborât o dronă la nord-vest de capitală, semn că, în ciuda avansării rușilor pe aceste linii de încercuire a Kievului, armata ucraineană încă este activă în zonă și preferă să hărțuiască inamicul, în loc să se angajeze frontal cu acesta.

🔴 Pe frontul de sud, trupele ruse încearcă probabil să ocolească Nikolaev și să traverseze Bugul de Sud în amonte de oraș, pentru a putea înainta apoi asupra Odesei. ISW estimează că această grabă sugerează și iminența unui desant amfibiu oriunde între Odesa și Nikolaev. În același timp, armata rusă de pe frontul de sud pare a fi primit întăriri prin Crimeea pentru a cuceri Zaporojie.

🔴 Metalele industriale sunt „cele mai expuse” la sancțiunile impuse Rusiei. Printre acestea se numără aluminiul, nichelul și paladiul, estimează Capital Economics. Grupul rus Rusal este al doilea producător industrial de aluminiu din lume. Acest metal a atins un nou maxim istoric luni la London Metal Exchange (LME), de 4.073,50 de dolari pe tonă. Pentru nichel, există grupul Nornickel Norilsk, condus de oligarhul Vladimir Potanin. În 2019, Rusia a fost al treilea cel mai mare producător de minereu de nichel după Indonezia și Filipine, dar este al doilea ca nichel rafinat, după China.

🔴 După invazia din Ucraina, Capital Economics estimează că 7% din piața globală de nichel rafinat „ar putea fi afectată” de eventuale sancțiuni. Aurul, metalul, care a atins luni un maxim istoric de 1.996,81 de dolari pe unitate, este unul dintre cele mai căutate de pe planetă în fabricile de baterii electrice, care ar trebui să permită industriei de automobile să abandoneze petrolul. Pentru paladiu, care atinge și un record absolut la 3.442,47 de dolari pe unitate, din care Rusia controlează 50% din piața mondială, industria auto se află și ea în prima linie. Este folosit pentru fabricarea convertoarelor catalitice.  Titanul, un metal apreciat de producătorii de avioane pentru ușurință și rezistență foarte mare, este și el o problemă indirectă în conflict. Compania rusă VSMPO-Avisma, fondată în 1941 în Urali, este principalul furnizor mondial în domeniu, potrivit directorului general al producătorului de motoare aeronautice Safran, Olivier Andriès, care spune că are stocuri pentru „câteva luni”.  VSMPO-Avisma este, de asemenea, principalul furnizor al Boeing, care a anunțat luni că și-a suspendat achizițiile de titan din Rusia.

🔴 Japonia a îngheţat bunurile a încă 32 de oficiali şi oligarhi din Rusia şi Belarus, ca urmare a invadării Ucrainei de către ruşi, a anunţat Ministerul japonez de Finanţe.

🔴 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, dar fără „consecinţe radiologice”.

🔴 Vicepreședintele Statelor Unite vine în România ca să transmită un mesaj de solidaritate cu aliații de pe flancul estic, a declarat luni purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în condițiile în care Kamala Harris este așteptată în România și Polonia în perioada 9-11 martie.

📸 În dimineața asta vă las pentru tot restul zilei cu zâmbetele războiului de pe chipurile copiilor ucraineni, care plecau din orașul ucrainean Lviv spre Polonia.

P.S. [nota deținătorul blogului] Dacă ți-a plăcut acest articol, am să te rog să intri pe pagina mea de Facebook (adică AICI) și să-i dai un like sau, de ce nu, un share. Pentru că cei de la Facebook încurajează fake news și propaganda rusă, odată cu suspendarea contului, mi-a fost redus reach-ul postărilor. Pot contracara asta într-un singur mod: dacă oamenii interacționează cu postările mele. O să vedeți acest Post Scriptum timp de încă 52 de zile, când îmi expiră toate restricțiile pe cont. Până atunci, doar de voi ține să le faceți mai vizibile.