3,405 cititori

Hai să vedem cât de buni suntem

Azi nu mă hlizesc cu voi pe aici. Sau poate mai încolo, dar la ora asta sunt pus pe fapte bune şi serioase.

Mă emoţionez puţin spre deloc când e vorba despre oameni în toată firea. Dar dacă mi-ai spus despre copii sau animale, care suferă, deja simt cum mă ia cu fiori, pentru că ei nu prea se pot ajuta singuri.

Azi vreau să vă zic câte ceva despre copii. Continuarea

2,453 cititori

Să dăm o şansă baschetului!

L.E. Tocmai am tras la sorţi. Câştigătorii celor două invitaţii duble sunt: Tone Cristina şi Ionut. Dar Ionut a spus că-i donează invitaţia lui Preda Alexandru (da, ştiu, aţi fost doi “Ionuţ” participanţi, a ieşit cel care şi-a scris numele cu majusculă). Aşadar, Cristina Tone şi Alexandru Preda, vă aştept cu câte un mail la adresa de la “Contact” a blogului, prin care să-mi specificaţi cum se poate lua legătura cu voi, ca să dau datele celor de la Clubul Steaua. Trebuie să ne mişcam repede, miercuri e meciul. Vă mulţumesc tuturor pentru participare şi sper să mă revanşez la un viitor concurs. Sunteţi cei mai mişto cititori!    

Voi aţi ascultat vreodată cum sună un interviu dat de vreun jucător de handbal, baschet, volei, tenis şi alte sporturi care sunt mult mai puţin populare decât fotbalul? Daca nu, o să aveţi un şoc. Oamenii vorbesc o română corectă, se simte că şi-au mai prins degetele în câte o carte sau că în liceu mai stăteau şi pe la ore. Pe scurt îi simţi că au neuronii mai zglobii. Iar treaba asta cred eu că se reflectă şi în sportul pe care îl parctică. Creierul ar trebui să ajute, indiferent de domeniul în care îl foloseşti.
Continuarea

1,776 cititori

Dacă ei ne vor, atunci vrem şi noi!

Scurt pe doi. Probabil deja toată lumea ştie că la meciul de fotbal al Naţionalei României de la Budapesta nişte “băeţi” din galerie, care se plictiseau de moarte, s-au luat la bătaie între ei. Pe motiv că unii erau fani ai Stelei, alţii ai lui Dinamo şi tot aşa. Deşi cred că adevăratul motiv era lipsa creierului.

Numai că pe domnii de la UEFA puţin i-a interesat scopul pentru care fanii s-au caftit întrei şi-au dictat sancţiunea: Naţionala României joacă următorul meci acasă fără spectatori în tribune. Iar asta se va întâmpla chiar săptămâna viitoare, pe 8 octombrie, împotriva Finlandei. Continuarea

5,030 cititori

Sau pe tocuri sau jos pe sandale?

Prietenul Vulpescu are o întreagă teorie legată de faptul că femeile ar trebui să se întoarcă “sus, pe tocuri”. Ba chiar se întreabă de ce majoritatea lor refuză să mai poarte pantofi cu toc. Ei bine, am să-i zic eu de ce. Din cauza mea (sau e “datorită”?). Mă rog, m-am numit pe mine, dar sunt convins că mai sunt mulţi asemenea mie.

Iar mie nu-mi plac femeile pe tocuri. Şi nu pentru că le-ar sta rău. Ci pentru că sexul frumos din ţara asta nu prea mai ştie să se încalţe. Da, îmi pare rau că trebuie s-o spun, dar eu, în calitate de obsedat de încălţaminte, chiar cred că ştiu despre ce vorbesc. Să porţi un pantof cu toc nu e chiar aşa de simplu cum crede lumea. Şi nu vorbesc aici de modul cum trebuie asortat cu hainele, că asta e relativ simplu. Pantoful cu toc trebuie să fie un fel de extensie a piciorului. Să-l percepi atât de natural ca și cum nici n-ar fi acolo. Continuarea

1,689 cititori

Un Moment, vă rog

Cred că pe la începutul anilor ’90 am auzit prima oară de lipiciul “Moment”. Pe vremea aia încă mai veneau rușii să vândă produse în piețele din Vâlcea. Nu mai stiu ce porcărioară aveam de lipit și am coborât la un prieten să-mi dea un prenadez, clei sau ceva de genul. Și mi-a dat tubul ăla galben, pe care îl știți cu toții, pe care scria mare cu roșu “MOMEHT”. Cu chirilce, da, că doar era luat de la ruşii din piaţă. Ba, am mai primit şi recomandarea să am grijă cum îl folosesc că e puternic de-ţi lipești degetele cu el. Era.
Continuarea

2,772 cititori

Neam de vampiri

Nu există străin respectabil care să nu considere că toți românii sunt rude cu Dracula. Mă rog, mai mult sau mai puțin îndepăratate, dar pentru ei este limpede că niște ADN de vampir tot avem pe-acolo. Chit că ne-o zic în față sau nu.

Ei bine, dacă vrem să le scoatem asta din cap avem de făcut un singur lucru. Să-i luam de mânuță și să-i ducem să vadă cam cum arată centrele de tranfuzii din țara asta. Vă garantez că în secunda doi i-ați convins. Se lămuresc pe loc că un neam de vampiri veritabili nu avea cum să lase în paragină exact locurile de unde se recoltează materia primă: sângele.
Continuarea

3,964 cititori

Mie-mi place să halesc

Jur că aş fi foarte fericit dacă aş putea să-mi inhib centrul din creier care mă face să-mi placă să bag în mine. Să nu mai simt nicio plăcere când mănânc şi cu asta, basta. Ba chiar să-mi pun reminder la ore fixe, să-mi aduca aminte că trebuie să îngurgitez ceva, ca să nu mor de foame. Neee, ţi-ai găsit. Până se inventează chestia asta, tot eu trebuie să am grijă ce şi cum, ca să nu mă fac iar cât porcul.

Ei bine, săptămâna asta am ajuns într-un local unde m-au făcut să mă destrăbălez. Nu de alta dar e o chestie mişto să ştii că, dacă te îndopi, tot ce balotezi e bio. Parcă-ţi mai atenuează din mustrările de conştiinţă, nu? Se depune mai mişto grăsimea pe şolduri. Continuarea

8,926 cititori

Am de dat două invitaţii la concertul lui Robbie Williams!

Gata. Aveţi câştigătorii aici. Aţi fost extraordinari şi promit să fac o întâlnire cu voi toţi, unde să dau eu primul rând de bere. Dar doar pe primul, că mă băgaţi în faliment.

Mult, mult mai târziu. Dacă sunteti pe aici, mai aveţi un pic de răbdare. Am avut nişte treabă şi nu am terminat încă de selecţionat comentariile. Este ora 00.08. Mai durează câteva minute.

L.E. Frate, nu sunteti normali la cap! Îmi pare rău, dar mi-am supraestimat forțele, pur și simplu nu mă pot hotărî ce comentarii să aleg, pentru că multe dintre ele sunt DEMENȚIALE. Așa că le voi selecta pe cele care îmi plac cel mai mult (probabil vreo 20-30) și o să trag la sorți dintre ele. Dar, ca să fie treaba corect făcută, vă anunț la miezul nopții care sunt numele celor care intră la tragerea la sorți. Băbăiatule, ce mi-ați făcut!

Acum în al doişpelea ceas. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată, nu?

Şi acum, repede de tot, că nu avem timp deloc. După cum ştiţi, mâine seară concertează Robbie Williams la Bucureşti. Vine omul să v-o cânte pe-aia cu “Let me entertain you” şi, din câte am înţeles, nu zice rău deloc. Iar doi dintre voi vor vedea asta pe viu, pentru că am de dat două invitaţii. Continuarea

2,691 cititori

Vara asta plec în tabără

Iete că n-am apucat bine să scriu azi cum mi-am ucis copilăria şi s-a găsit cineva să profite de proaspătul meu statut de moşneag decrepit adult responsabil. Cică “hai mă, nu te înscrii la Social Media Summer Camp, la Pârâul Rece? Că o să fie cool”.

De parcă eu nu mi-am dat seama instant că o să particip pe post de supraveghetor. Ştiţi voi, adică “dom’ pedagog”, tipul ăla responsbil cu stricatul bunei-dispoziţii, acritura aia imposibilă care zbiară când ţi-e lumea mai dragă:

Mariciule, ce-ai în sticla aia??? Continuarea

3,434 cititori

Mobifest 2015

Sunt un tip conservator. De fapt, cred că trebuie să reformulez: sunt mamăl şi tatăl conservatorismului. Foarte greu schimb chestii la mine şi asta numai dupa ce mă câcâi şi mă mocai de mai bine mă lipsesc. Cu toate astea, sunt surprins să constat că şmecheria asta cu bloggingul mă obligă să învăţ sau să descopăr lucruri noi şi, culmea-culmilor, să-mi mai şi placă. Ptiu, drace!

De ce vă spun toate astea? Pentru că ieri am fost la Mobifest 2015, un eveniment organizat de Evensys, dedicat tehnologiei mobile, mai precis aplicaţiilor pentru mobil. Şi m-am dus ferm convins că voi adormi după douăzeci de minute, însă cu speranţa nemărturisită că mă vor da afară din sală, dar fără prea mare tam-tam, când o să încep să sforăi. Ei bine, n-aş fi crezut că o să vă spun asta, nu numai că mi-a plăcut, dar mi-a părut rău când s-a terminat. N-am reușit să mă plictisesc nici măcar un minut.   Continuarea

2,246 cititori

Back in 1955

De la începutul săptamânii ăsteia, dacă arunci o privire în frigiderul meu, rămâi cu impresia că am două mătuşi internate la Colţea si trebuie să mă duc în vizită, după operaţie, la ele. Mere, banane, iaurt şi nişte salată. Papa d-aia bună, de ţi se strepezesc dinţii doar când te gândeşti la ea. Dar, na, dacă tot mi-am propus să ajung la dimensiuni de fotomodel, nu mai am încotro.

Doar că joia asta care a trecut, am primit o invitaţie la McDonald’s. Bă eşti nebun, aveam o bănuială că ăştia nu mă invitau să degustăm o salată de rucola, cu baby carrot şi năut. Mai mult ca sigur e cu haleală. Şi a fost. Continuarea