O să las aici câteva concluzii la care am ajuns în călătoria mea aproape inițiatică. A fost, fără îndoială, una dintre cele mai mișto chestii pe care le-am făcut pentru mine în această viață. N-am glumit și n-am mințit când am spus că îmi doream din adolescență să pot pleca de nebun, cu mașina, să […]
Primul, cei care pot mânca un burger cu mâna, iar la final zici c-au mâncat un biscuit. Indiferent cât de mare e burgerul ăla sau cât sos, câtă salată și câte alte chestii mai are prin el, oamenii ăștia reușesc să-l mănânce pe tot și să rămână curați, uscați și să nu păteze nimic.
Când eram copil, niște prieteni de familie de-ai alor mei au făcut turul Spaniei cu o Dacie 1100. Am scris bine, Dacia 1100, nu 1300, ceea ce mi se pare în sine un act de curaj nebun. Nfine, revenind, nu știu cum au primit nici pașapoartele, nici aprobarea de a le utiliza, de la autoritățile […]
Chestia asta de la mine din farfurie poartă duiosul nume de Francesinha. Am descoperit-o la excursia trecută în Portugalia și de-atunci tot tânjesc după ea. Chestia e că în Lisabona n-o prea găsești, cârciumile încep s-o aibă prin meniuri după Aveiro încolo, spre Porto. Dar io tocmai ce-am trecut pe lângă o cârciumă din aia […]
De vreo jumătate de oră mă tot uitam după vreo toaletă publică (știți, am și io o vârstă), dar nu părea să apară nimic la orizont. Cum între timp am ajuns într-o minunăție de parc, mi-am zis că e la fix, cine naiba a mai pomenit parc fără toaletă? Mă rog, unii dintre noi am […]
Ce mai faceți? Ça va bien? Totul ok la dumneavoastră la Primărie? Oui? Ce tare! Je suis très heureux s-aud una ca asta. Dommage que nu pot să vă zic și eu același lucru.
În sălbaticii ani 90, Cezar, un amic de la Vâlcea, și-a deschis primul magazin de haine din oraș. Poate că mulți dintre domniile voastre nu-și mai amintesc, dar în anii ăia, dacă nu stăteai în București, nu prea aveai de unde să-ți cumperi haine. Încă existau, desigur, magazinele comerțului de stat, dar n-aveai cum să-ți […]
Pe vremea când capitala încă se mai refăcea după vizitele prietenoase ale minerilor, am locuit o vreme într-un cămin studențesc de fete. Se numea „Occidentului” și lumea spunea despre el c-a fost cândva spital de nebuni, după care bordel, iar acum e și una și alta. Ce-i drept, după câteva luni de stat acolo, n-am […]
Am dat întâmplător pe interneți peste chestia asta și-am râs cu zguduituri câteva minute: Bărbatul Pământului – Tabără de Dezvoltare pentru Bărbați. Ca să înțelegeți de ce, o să spicuim câte ceva din descrierea evenimentului:
Pentru c-ați fost cuminți și v-ați purtat frumos, meritați să vă dau eu vestea: e gata, copii, pandemia s-a încheiat. Nu, nu vă repeziți să căutați pe site-uri oficiale, am eu o sursă mult mai sigură: Piața 16 Februarie, Bucureștii Noi, Anno Domini 2021. Lasă că nu mai purta nici dracu’ mască în ditamai spațiul […]
Am și eu o întrebare care s-ar putea să vi se pară de nivel gâgă. Poate chiar și e, dar cu toate astea eu n-am reușit sa găsesc o explicație logică. Bine, nu că m-aș fi chinuit extrem de tare, dar așa cât am încercat, nu mi-a venit nimic plauzibil. Ia fiți atenți aici. Începând […]
