8,118 cititori

Nu știu dacă sunteți pregatiți pentru asta

Serios, chiar nu știu dacă sunteți pregătiți pentru ce va urma. Așa că dacă vă știți mai slabi de înger, dacă umblați cu ceakrele necurățate pe stradă, dacă încă vă mai îndoiți de puterea binefăcătoare a gândului, e cazul să renunțați sa citiți acest articol chiar acum. Altfel nu răspund de ce se va întâmpla până la final.

Continuarea

5,944 cititori

Sunt un idiot

Serios! Dacă am ajuns până la vârsta asta fără să reușesc să trăiesc de pe spinarea proștilor care pun botul la toate rahaturile motivaționale și conspiraționiste, sunt un idiot. Și când zic “să trăiesc”, a se citi “să mă lăfăi”. Marele meu talent, poate chiar singurul, este că știu să dau din gură. Și nici de ăsta n-am reușit sa profit? Exact ce zic, idiot.

Continuarea

2,946 cititori

Doamne, câte aș face cu Alina Gorghiu!

Mie-mi place cum scrie amicul Krantz. Se pare că și lui îi e simpatic blogul meu. Pentru că în momentul în care i-am zis că mi-ar plăcea să-i găzduiesc un text, m-am și trezit cu articolul la ușă. Este cel de mai jos.

mihai_vasilescu_alina_gorghiu

Dragă Alina,

Țin să te anunţ că aş vrea să intru în politică. M-am cam săturat, ca mai toată ţara, de stilul aparte în care se face politică la noi. Şi uite că aş fi dispus, pe sistemul “Ia de la Băsescu!”, să-i urmez un sfat: ăla cu “Vrei să schimbi ceva? Intră domle în politică şi fă schimbări!”. Şi aş vrea să mă înscriu în PNL. Dar privind în jur şi urmărindu-vă pe toţi cei reperezentativi de acolo, am impresia că m-aş înfige, cu toată puterea, singur cu capul în zid. Hai să mă explic: Continuarea

1,862 cititori

Puterea obisnuintei

Blocul in care am copilarit, la Valcea, era cel mai tare din lume. Cel putin pentru mine si ceilalti douazeci-treizeci de copii care si-au inceput viata acolo. Trei scari, dispuse in forma de “U”, saizeci de apartamente si o gramada de copii lasati, liberi, la joaca. Vara, cel putin, cred ca erau zile in care ne strangeam peste treizeci. Voi aveti idee cum e sa spui un banc si sa rada peste treizeci de oameni? Pai iese lumea la geamuri sa vada ce s-a intamplat. Cred ca de acolo mi se trage ca pot sa vorbesc in public, fara emotii.

Evident ca la o asa densitate de populatie, nu au cum sa lipseasca povestile misto. Cele care ne fac sa radem si acum, cand ni le aducem aminte. Nu ai cum sa uiti ca o vara intreaga i-am scos siguranta de la panoul de pe scara, cel comun, aceluiasi individ. Continuarea