Mai întâi trebuia să mսrіm toți de la vассіn. Ba nu, scuze, întâi și întâi rămâneam stеrіlі pe trei generații, după care urma să mսrіm toți de la vассіn. Pe urmă ar fi trebuit să vină ցhеіі să ne fս… nfine, înțelegeți voi, ar fi trebuit să vină ցhеіі. Odată cu ցhеіі venea și turu’ […]
Articol scris de Claudiu pornind de la acest comentariu. … I. Omul care număra până la capăt Andrei nu dormise de trei zile. Nu că n-ar fi încercat. Se întinsese pe canapeaua din laborator de vreo două ori, cu ochii închiși, ascultând zgomotul serverelor – acel murmur constant, ca un ocean prins în cutii de […]
Articol scris de Iulia. … Zilele trecute m-am apucat să fac niște biscuiți, motivată nu de vreun avânt al prăbușirii sau de vreo pală inexplicabilă de hărnicie, ci de faptul că am descoperit prin frigider tot felul de restul – ici o bucățică de telemea, colo trei fire de mozzarella rasă, dincolo, un colț de […]
De-a lungul anilor am mai discutat de vreo câteva ori pe subiectul ăsta, dar o s-o mai facem azi încă o dată, că e prea tentant. Mă, oameni buni, voi țineți postul Paștelui? E cineva pe aici care ține tot postul conform normelor bisericești? Dacă da, să ridice mâna, că vreau să ne explice de […]
Probabil cea mai bună explicație pe care am văzut-o vreodată. O paralelă superbă între viață, așa cum NU e ea, și dovleac. Dați-i play, vor fi 62 de secunde extrem de bine consumate.
De fiecare dată, dar absolut de fiecare dată când scriu câte un articol în care povestesc cât de greu era în țara asta pe vremea destoinicului conducător al partidului, mă asaltează imbecilii care-mi explică doct: „vorbești numai prostii, toți ne descurcam. Știi tu pe cineva să fi murit de foame pe vremea aia?”. Pentru că, […]
Atât vreau să vă spun: am plâns de trei ori. Adică de tot atâtea ori de câte m-am uitat la clip. Vedeți voi, prieteni, despre asta este publicitatea. Așa ar trebui să arate ea, oricând și oriunde. Și tot despre asta ar trebui să fie și fotbalul. Mă rog, în unele locuri din lumea asta […]
Prieteni, la articolul de azi-dimineață, am primit acest comentariu la care am râs cu sunet. Și m-am gândit c-ar fi păcat să nu faceți și voi același lucru. Mă rog, nu știu cât de amuzant va fi pentru alții, dar pe mine m-a făcut să râd tocmai prin prisma faptului că acasă am fix opusul […]
Pentru mine perioada asta din an (sfârșit de februarie, început de martie) este în același timp și cea mai grea, dar începe să fie și foarte plăcută. E cea mai grea pentru că deja sunt câteva luni de când nu fac absolut nimic, doar stau în casă și vegetez. Asta e perioada în care încep […]
Acest blog împlinește astăzi 13 ani. E mult, e foarte mult, e enorm. Dacă nu mă credeți, gândiți-vă ce făceați sau ce erați în 2013 pe vremea asta, și-o să înțelegeți cât de mult e. Uneori, mi se pare că pe atunci eram în altă viață. Și poate chiar eram, dacă e să mă gândesc […]
Nu, serios, nu vă sună urâțel la ureche când auziți „vroiam”? Sau când îl folosiți? Că pe mine se strânge carnea ori de câte ori îl aud. Mai jos aveți și o explicație extrem de scurtă și de logică a faptului că în limba română nu există „vroiam”.
