Dragii mei guvernanți demiși, vă place trendul vaccinării din ultimele zile? Vă gâdilă orgoliile că în fiecare zi se vaccinează în jur de 100.000 de oameni? Ar trebui, că doar e meritul vostru. Dacă nu erați voi, cu măsurile voastre ridicole și cu depășitul pandemiei încă de prin iunie, nu se mai ajungea la un […]
Doamna Carmina Harr este o intelectuală. Doamna scrie cărți. Doamna este coach spiritual sau ceva. Doamna este și terapeut holistic. Pe scurt, doamna este genul de la care te-ai aștepta să nu-i curgă scuipat din gură.
Pur și simplu nu înțeleg cum am putut trăi în halul ăsta până acum, ca sălbaticii, ca animalele în grotă, de neimaginat, vă spun. Stați că vă povestesc imediat. Am mai scris de nenumărate ori pe aici că visul meu este să am toate device-urile și electrocasnicele necesare ca să nu mai trebuiască să fac […]
Eu sunt genul ăla de individ care nu e în stare să rețină prețuri din supermarket. Serios, dacă mă întrebi acum cât am dat pe lapte, pe pâine sau pe caserola de mici, habar nu am. Poate de-asta până zilele trecute nu mi-am dat seama cu adevărat la ce nivel au ajuns prețurile produselor alimentare […]
O să încep direct și abrupt spunându-vă că în România există trei categorii mari de elevi: Cei mai norocoși. Ăștia sunt cei care ajung într-o școală bună, cu profesori competenți și dedicați. Iar pe lângă profesori competenți, mai au noroc și de niște părinți dispuși să investească în ei timp și toate resurse materiale. Norocoși. […]
De covid se poate muri în multe moduri, dar dacă ești un dac liber adevărat, o poți face într-un singur fel. În primul și în primul rând, nu te vaccinezi. Niciodată și sub nicio formă. Nu e atestat științific că guvidele există, nu l-a văzut nimeni. Nici măcar la televizor, la domnu’ Gâdea, nu sunt […]
Mă uitam cu invidie la tribunele pline de la Barça – Real și mi-am adus aminte cum l-am întrebat ăsta vară pe recepționerul hotelului din Bilbao, un tip pe la 25 de ani, dacă e vaccinat. Mi-a răspuns zâmbind c-ar vrea el, dar îi vine rândul abia prin septembrie.
Cred că mi-ar trebui o vacanță, că mă simt teribil de obosit. Aș da o fugă undeva, în Europa, unde să fie peste 25 de grade ziua, că m-au făcut cu capul alea șase zile de săptămâna trecută în care a plouat non-stop. Nfine, mă mai gândesc.
Ieri am avut o zi grea, extrem de grea, cu două drumuri dus-întors București – Vâlcea, între care s-au interpus și niște analize destul de complicate ale maică-mii. După care am mai ajuns la 1.00 noaptea și prin aeroport să-mi recuperez fashionista. Practic, când am văzut în sfârșit patul, am leșinat până dimineață.
Sunt cu trei copii în mașină. Treabă care nu știu de ce încă nu e catalogată ca sport extrem. Serios, lumea se înghesuie la sărit cu parașuta sau la bungee jumping, când ai soluție atât de simplă să simți adrenalina pulsând în vene și să duci plusul la 200: trei copii pe bancheta din spate.
Știți povestea aia despre cum pandemia a divizat societatea în două tabere care acum se învrăjbesc una pe cealaltă? Well, când este vorba despre analfabetism funcțional să știți ca există o singură tabără, în sensul că analfabeții lor sunt la fel de analfabeți funcțional ca analfabeții noștri. Stați că vă explic imediat.
