Dacă ați intrat aici de pe laptop și vă uitați în colțul din dreapta sus al ecranului, o să constatați că apare afișat numărul de articole publicate pe acest blog. Pe telefon îl găsiți scrollând până sub articolele din home page.

Da, articolul de ieri dimineață a fost cel cu numărul 4000. Nici n-aș fi remarcat, dacă n-ar fi observat câțiva dintre voi. Ce-am învățat eu după acest număr rotund? Aș putea zice că nimic. Sau totul. Depinde din ce unghi privești lucrurile.

Totuși, pentru că azi mă simt în mare dispoziție de speaker motivațional, o să las cele trei concluzii pe care le consider cele mai importante. Toate legate de locul ăsta unde ne strângem în fiecare zi și unde, iată, s-au strâns și peste 4000 de articole.

Acum să purcedem cu sfânta treime:

Unu

Continuă să faci ceea ce-ți place. Mai devreme sau mai târziu lucrurile se vor aranja și vor duce undeva. Mie îmi lipsește cu desăvârșire răbdarea, urăsc să aștept, indiferent ce. Atunci când mă pun să fac ceva, tot ce-mi doresc este ca rezultatele să apară imediat, ieri, dacă se poate. Fix așa s-a întâmplat și când am făcut blogul, mă așteptam ca rezultatele să apară imediat.

A durat niște ani să-mi dau seama că lucrurile nu funcționează așa, niște ani în care am fost tentat să zic „stop” de foarte multe ori. Din fericire, n-am zis. Nu, răbdare nu am nici acum, în zilele noastre, dar măcar am învățat cum să mă controlez. Fără acest loc n-aș fi învățat. Sau poate aș fi învățat, dar în alte moduri și mult mai greu.

Doi

Munca și perseverența sunt înaintea talentului. Am mai spus-o și-o s-o mai spun de câte ori voi avea ocazia: știu că nu sunt vreun Hemingway. Știu că nu mă dă talentul scriitoricesc afară din casă. Există o grămadă de oameni care scriu bine, foarte bine sau excepțional. Multora dintre ei nu le-a folosit la aproape nimic.

Blogging-ul nu se poate face scriind doar când îți aduci aminte, doar când ai o idee pentru un articol șmecher sau doar când te simți tu în formă maximă. De fapt, se poate, că de putut se poate orice, dar rezultatele n-au cum să vină. Niciodată! Indiferent cât ești de talentat, fără muncă și perseverență, blogul ăla e sortit dispariției.

Mi s-a confirmat asta de zeci de ori, de sute de ori, de tot atâtea ori cât numărul blogurilor pe care le citeam acum 10 ani și care astăzi nu mai există. Pe unele dintre ele le regret tare de tot. Apropo, dacă tot vorbim despre asta, aveți bloggeri sau publisheri care vă plăceau și care astăzi nu mai există?

Trei

Nu te lăsa atras de mirajul facil al platformelor sociale. Mai bine zis, nu te lăsa atras DOAR de asta. Da, e mult mai ușor să publici doar pe Facebook, Instagram, tik tok sau oricare alta. Nu mai ai bătaie de cap cu hosting, cu administrare si întreținere. Doar că întotdeauna când nu ai lucrul tău, vei juca după cum îți cântă cei care dețin lucrul respectiv. Dacă într-o bună dimineață nu vor mai exista Facebook, Instagram sau tik tok, 90% dintre influencerii din țara asta (și nu numai) vor fi nevoiți să se apuce de muncă.

Nu te lua după cei care propovăduiesc moartea blogurilor și a platformelor scrise. Aud asta dinainte să am eu blog. N-or să dispară, dimpotrivă, constat că din ce în ce mai mulți oameni se întorc către scris. E bun și hype-ul ăsta cu video, cu vlogurile, cu podcasturile, ne mai deschid mintea, dar câtă vreme vom trăi noi ăștia cărora ne place să citim, blogurile vor fi în siguranță. Traficul acestui blog a crescut de la an la an, de 10 ani încoace. Idem, traficul lui Vali, idem traficul lui Cetin, idem al lui Radu, toți trei fiind bloggeri care scriu zilnic.

Atât pentru azi, un weekend mirobolant vă doresc.

sursa foto: freepik.com