Mă uitam lung la pozele de pe interneți cu rafturile goale de prin supermarketuri și mă gândeam că n-au cum să fie adevărate, că suntem manipulați. După care, am ajuns și eu într-un supermarket și-am rămas cu gura căscată. De altfel, poza de mai jos e făcută de mine, iar în imagine puteți admira raftul pe care ar fi trebuit să se afle făina. Ar fi trebuit…

Exact aceeași situație se regăsea și la mălai, la ulei, la paste și la zahăr, doar că n-am mai stat să fac poze unor rafuri goale sau aproape goale.

În schimb, dacă voiai să-ți cumperi orice alt produs, situația era ok, găseai ce voia mușchiulețul tău să mănânce, de la fructe la vită aregentiniană. Chiar și la raftul de hârtie igienică lucrurile erau în cea mai mare regulă, puteai să-ți cumperi câtă voiai, chestie care m-a amuzat teribil. Nebunilor, ați uitat că toată mâncarea aia trebuie și căcată la un moment dat, nu?

La rafturile cu săpun și pastă de dinți exista chiar excedent de marfă. Și pe bună dreptate, cine naiba se mai uită la așa ceva, când bate virusul ucigaș la ușă?

Nfine, revenind, ziceam că mă uitam așa semi-stupefiat la rafturile alea goale și încercam să-mi răspund la întrebarea de ce ți-ai cumpăra făină, ulei, mălai, paste? Adică, boss, dacă tot vine apocalipsa, începe carantina, rămâi sechestrat în casă, sau ce-ți imaginezi tu că se va întâmpla, de ce naiba ai vrea mănânci pâine, macaroane și mămăligă? Și ce naiba faci cu tot uleiul ăla? Că nu mă prind.

Dar până la urmă cred c-am găsit răspunsul: atât îi duce capul.

Serios, dacă ți-ai umplut coșul cu munți de mâncare, dar ai mai cumpărat pe lângă și niște munți de făină, paste și mălai, niște kilograme de zahăr și câțiva hectolitri de ulei, e clar că nu te duce capul. Să mă ierți, dar ăsta e crudul adevăr. Dacă le-ai cumpărat pentru că-ți imaginezi cum o să stai tu frumușel la tine acasă cu lunile sau cu anii (că nu te joci cu carantina și cu coronavirusul), până o să termini de mâncat mâncarea aia bună, după care o să treci la consumat provoziile strategice de mălai, făină, paste și zahăr, înseamnă că nu ești chiar cel mai ascuțit creion din penar.

Practic, va fi ca un fel de concediu, doar că n-ai voie să ieși din casă, nu? Te mai uiți la seriale, mai postezi pe net, mai citești, mai muncești ceva remote (doar dacă ai chef, că doar ești sechestrat), ce să mai, apocalipsă ca la carte. De-aia nu te panichezi nici măcar când ai terminat haleala de calitate și-ai rămas doar pe făină, mălai, zahăr și ulei. Că mai coci niște pâinică, mai fierbi o mămăliguță și spargi o ceapă-n pumn, mai faci niște paste, mai frigi o gogoașă, te descurci, ce naiba, că doar de-aia ai cumpărat juma’ de magazin anul trecut, în februarie.

Iar în tot timpul ăsta, în jurul tău utilitățile vor funcționa normal. O să ai apă și gaze (altfel ies pastele prea al dente), o să ai curent (nu că nu te-ai descurca și fără, dar măcar pentru tv și ca să încarci telefonul) și mai ales o să internet (altfel unde naiba postezi cât de mișto treci tu fluierând peste apocalipsă?).

Pentru că, desigur, oamenii care îți furnizează ție apă, gaze, curent și net nu vor avea nicio treabă cu coronavirusul sau carantina, se vor duce în fiecare zi la muncă, tocmai ca să poți avea tu o apocalipsă lipsită de orice stres. Vezi? De-aia spuneam mai sus că nu te duce capul. Sau, poate ai propriile tale surse de gaze, curent, apă și internet, caz în care îți cer scuze.

Boșilor, știați voi ceva, dar nu știați bine. Se recomandă să ai în casă un stoc de alimente de bază, greu perisabile, pentru situațiile neprevăzute care pot să apară cândva, la un moment dat, nu se știe când. Le depozitezi într-un loc uscat și le mai înlocuiești din când în când pe cele care intră în ultimele luni de garanție. Și dacă e să se întâmple ceva nasol, pe neașteptate, ai minimul necesar de hrană pentru a subzista o perioadă.

Dar acum, când în accepțiunea ta apocalipsa bate la ușă, deci vorbim despre o situație care poate dura maximum câteva săptămâni, poți să-ți cumperi să mănânci ce vrea glanda ta de băiat fin, de la prepelița în aspic la pesto de ienupăr, că oricum n-au timp să expire. Regula de bază este: nu stoca alimente pe care nu le consumi în mod regulat. Iar dacă e să se prelungească treaba cu coronavirusul mult mai mult, înseamnă că e groasă. Caz în care, crede-mă, nu vei mai ajunge niciodată să consumi făina, pastele și mălaiul ăla.

În schimb, pungile cu zahăr sunt bune, păstrează-le. Când le vor descoperi, arheologii viitorului vor trage concluzia că “strămoșii noștri erau înzestrați cu un minim de inteligență, nativă, care-i ajuta să meargă în două picioare și să nu le curgă scuipat din gură”.

Gata. Apocalipsă fericită, vă urez.