6,082 cititori

Balul Bobocilor fără banane

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Aveam 15 ani. Proaspăt intrată la liceu așteptam cu nerăbdare începerea anului școlar. Simțeam că aici voi întâlni dragostea care mă cam ocolise până la vârsta aia pe motiv de lipsă estetic. Teoretic, după spusele tatei, eram un boboc de trandafir ce urma să înflorească. Practic, eram cel mai urât băiat din fața blocului.

N-aveam în cap decât Balul Bobocilor. Aflasem io că acolo se infiripă toate idilele. Sincer, eu nu de idilă aveam nevoie, ci de o “victimă”. Imaginea de “călău” mi-o asigurase mama. Eram tunsă ca tata și-mi făcuse si o rochie roșie din rochia ei de nașă. Eram o încântare pentru orice ochi de băiat, ce să mai. Continuarea

2,416 cititori

Cand e sa te lovească norocul…

Prietenul meu C. este ceea ce as numi eu un tip fericit si norocos. Omul isi traieste visul. De ce spun asta? Pai va explic in cateva cuvinte. Acum vreo sapte-opt ani a descoperit kitsurfing-ul. Si de atunci, isi petrece cateva luni pe an (nu exagerez deloc) cu zmeele lui, prin diverse colturi ale lumii.

Stie pe de rost orice cotlon din lumea asta, unde există apă si bate vântul. Din cand in cand il sună Busu, sa-l întrebe chestii despre vreme, vânt si norii de tip cumulus.

Programul lui e asa: vara doua luni de kiting, in Turcia sau pe undeva mai aproape de Romania. Iarna se cară în locuri cu climă calda si vânt puternic. Tot cate doua luni. Restul timpului si-l petrece asteptând sa plece din nou. Continuarea