8,159 cititori

Nu te pui cu Femeia cu privire de oțel

Aproape de blocul meu există o curățătorie non-stop. Din aia de haine. Atât i-a trebuit radarului uman (aka cea mai mișto femeie din lume) să audă, că s-a și înființat cu o plasă d-aia mare plină de chestii de îmbrăcat care, citez “nu se pot spăla la mașină, că le distrugi”, am încheiat citatul. Am luat-o și-am purces voinicește spre curățătorie, că ce naiba să mai și faci când te roagă cu ochii ăia de căpreoară.

Am intrat. Nimeni. Ei, lasă, mi-am zis, o veni cineva, că din spate se auzea ceva mișcare, deci locul nu părea chiar părăsit. Și, până la urmă, a venit, fraților. Continuarea

15,701 cititori

Snobul de rit nou

Definiția “snobului” spune că este persoana care admiră și adoptă fără discernământ și cu orice preț tot ce este la modă, pentru a ieși în evidență. Mno, cam trebuie revizuit dex-ul pentru că în zilele noastre nu mai e suficient. Dacă pâna în urmă cu ceva vreme era de ajuns să-ți cumperi haine mai altfel, o mașină mai de doamne ajută sau ultimul model de aifon, ca să te diferențiezi de pulime, acum toate astea nu mai impresionează nici o puștoaică de școală generală ieșită prima oară la mall.

Au apărut hipsterii și bărbații pizdificați, au răsărit cocalarii cu mașini scumpe în care bagă benzină pe bonuri de masă, iar ultimul model de aifon și-l poate lua în rate orice pârlit. Și-atunci cum faci să te diferențiezi tu de toți ăștia și să vadă toată lumea ce cool și elitist ești? Păi ai două metode cu care mergi la sigur.

Continuarea

10,455 cititori

Femeile sunt o specie aparte

Voi ați asistat vreodată la modul în care se uită una la cealată două femei care sunt nevoite să interacționeze? În doar o fracțiune de secundă pot să identifice precis producătorul hainelor pe care le poartă cealaltă și să le aproximeze la nivel de câțiva lei prețul (al hainelor), să simtă dacă aia are chiloții rupți pe ea, să-și dea seama dacă umblă cu oja de la picioare sărită sau câte zile au trecut de când s-a epilat inghinal ultima oară. Continuarea

8,168 cititori

Victima a fost de vină

Poate ați apucat să vedeți asta, poate nu, dar am vrut s-o las și eu aici ca să am cu ce să le dau peste bot tuturor idioților care susțin că „și victimele au partea lor de vină”. Vorbim despre viol, da? Chestia aia la care strâmbă din nas românul verde: „Hai, frate, că prea și-o căuta și aia, n-ai văzut cum se îmbrăca? Până la urmă a găsit”. Știți voi ce zic, teoria aia cu femeile care în adâncul sufletului lor își doresc să fie violate. Doar de-aia se îmbracă așa ca niște curve, că dacă nu s-ar îmbrăca, nu le-ar mai viola nimeni. Continuarea

5,251 cititori

Cum recunoști un hipster

M-am gândit să vă las aici un mic ghid pentru recunoașterea și identificarea hipsterului în societate.

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l știți: este o greșeală fundamentală să spuneți unui reprezentant al genului: “bă, tu ești hipster, să mor io”. NICIODATĂ un hipster adevărat nu va recunoaște asta. Practic, e cea mai mare jignire pe care i-o poți aduce. Alții sunt hipsteri, el este doar cool. Clar?

Toți hipsterii sunt originari din orașe mari. S-au născut și-au crescut în mijlocul aglomerațiilor urbane, al adevăratelor evenimente culturale, al galeriilor de artă. Ei sunt din megalopolis, din metropole, dintre clădirile cu metal și sticlă. Nu au cum să fie din Gherla, Dâlga sau Bârlad. Continuarea

52,225 cititori

Înainte era mai bine

Săptămâna trecută am rămas cu gura căscată când am văzut un reportaj pe tema „români cu care ne mândrim”, reportaj care prezenta și un top în care Nicolae Ceaușescu ocupa un stupefiant loc trei. Parcă. Oricum, era sus de tot în top.

Și mi-am zis că poate n-ar fi rău să las aici un scurt rezumat al perioadei cunoscută și sub numele de „Epoca de Aur”. Eu înțeleg că trecerea timpului mai estompează părțile negative și ți le aduci aminte doar pe cele pozitive, dar chiar să uiți cu desăvârșire că anii ’80 au fost doar un geamăt de durere nesfârșit?

Bun, să începem. La noi în casă intrau lunar undeva între 8000 și 10.000 de lei. Salariile alor mei plus ce mai scotea mama din meditații. Deci bani ar fi fost, problema era că nu aveai ce să faci cu ei.

Continuarea

6,889 cititori

Cu sfaturile nu e așa simplu cum crede lumea

Asta e una dintre sâmbetele în care s-a întors Elena.

Sfârșit de an școlar. Preocupările copilului se duceau toate în cascadă către petrecerea ce urma inevitabil. Adică locul unde o va cuceri definitiv și irevocabil pe tânăra balerină, colega lui de clasă. Așa că m-a anunțat pe un ton de execuție imediată că trebuie să-i cumpăr haine și încălțăminte. Nu era loc de negociere a zilei în care pot să fac asta, așa că a doua zi m-am trezit direct în fața mall-ului,

Intru într-un magazin cu haine pentru copii și încep să pun cămașă lângă pantaloni, tricou lângă pantaloni, șapcă lângă tricou și tot așa. Exact când mă concentram mai abitir să-mi iasă asorteala și să plec rapid către casă, apare o tipă lângă mine și mă-ntreabă:

– Nu te supăra, văd că iei haine tot pentru un băiețel, care tricou crezi că merge mai bine la pantalonii ăștia? Ăsta sau ăsta? Continuarea

5,355 cititori

Fiecare cu stolul lui de păsărele

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Sunt o persoană relaxată de felul meu. Îmi place să fac lucrurile într-un ritm lejer, propriu și personal. Și le fac doar DACĂ am chef. Altfel nu mă apuc de nicio activitate. M-am ferit să am fixuri tocmai din acest motiv. Și totuși, nu știu cum naiba, dar am câteva apucături de care nu mă pot lăsa orice as face.

Dimineața, când mă trezesc, așa chioară de somn, primul lucru pe care-l fac e să pun în ibric apa pentru cafea. Pun ibricul pe foc și abia după aia mă mișc către baie, deși baia este fix lângă dormitor. Continuarea

8,188 cititori

Copilule, pregătește-te să devii ce spune maică-ta!

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Fetița se uită pe geamul tramvaiului la un afiș cu un spectacol de teatru.

– Mami, când o să fiu mare vreau să mă fac actriță.

– O să te faci doctoriță sau judecător!

– Ba nu! Mă fac actriță!

Dar imediat si-a dat seama că e pe un teren minat și brusc, a schimbat tonul vocii și s-a uitat în sus la mă-sa cu ochi mari, rugători:

– Pot să aleg eu ce vreau să mă fac, nu? Continuarea

6,273 cititori

E ușor să arunci cu noroi

Poate că v-a scăpat unul dintre comentariile postate la textul prin care vă mulțumeam că existați și pentru modul în care v-ați mobilizat, adică ăsta postat de domnu’ Sorin:

Nu sunteti cei mai tari dar sunteti cei mai creduli si mai usor de manipulat. Copiii astia nu au nevoie in primul rand de haine ci de educatie pe care nu o vor primi in acea familie. Dandu-le haine le-ati oferit sansa sa creasca mari si sa va dea in cap pentru ca lipsa educatiei stim cu totii la ce duce, in cele mai multe cazuri abandon scolar, delicventa juvenila samd. Cand o sa va sparga capul un astfel de adolescent cu o sticla o sa va mai ganditi de 10 ori inainte de a oferi ajutor familiilor nevoiase.

Continuarea

4,740 cititori

Vine iarna și nu toată lumea se bucură

Ca un hater respectabil și-un nesimțit de prima mână care râde de suferințele oamenilor (am încheiat citatul), mă gândeam că poate facem și noi o faptă bună azi.

Mno, ca să n-o lungim, una dintre cititoarele acestui blog (Georgiana, pe numele ei, mai și comentează pe aici) și-a început email-ul către mine așa: Scuze că îndrăznesc să scriu rândurile de mai jos, dar am văzut că pe blogul tău sunt foarte mulţi oameni în adevăratul sens al cuvântului şi, cel mai important, oameni cărora le pasă. Introducere care a avut darul să mă înmoaie instant așa c-am continuat să citesc. Continuarea