Text scris de Elena (la ora la care-l citiți, fratele vostru ar trebui să fi aterizat deja la Timișoara). Eu am crescut în vremurile în care blocurile aveau șase scări. Pe fiecare scară erau cel puțin douăzeci de apartamente și în fiecare apartament erau minim trei copii. Când s-au mutat ai mei pentru prima dată […]

Știți, dacă te plimbi pe Calea Victoriei, ziua la ora 13.00, când ANM-ul tot dă avertizări de cod portocaliu de caniculă, e ca și cum te-ai fâțâi prin fața iadului și te-ai întreba de ce e așa cald. Dar dacă vrei să te lămurești instant cum stă treaba cu condițiile climaterice din interiorul iadului, oprești […]

Prin anul doi de facultate, unul dintre amicii mei, vâlcean și coleg de suferință studențească la Capitală, a hotărât că așa nu se mai poate. Că stătea la cămin mai era cum mai era, dar să umble mai mereu cu hainele la limita purtării, devenise absolut inacceptabil. După ce că avea puține, să le mai […]

Așa cum mai ziceam pe-aici, există publicitate și publicitate, există reclame și reclame. Nu știu cum stă treaba la voi, dar eu m-aș putea uita zi și noapte la spoturi precum ăsta de mai jos. Pentru că așa ar trebui să arate toată publicitatea. Dar cum ăsta va rămâne doar un vis, trebuie să ne […]

– Aici dați ceva gratis pentru angajați? Casiera ridică ochii din caserola mea cu varză călită și se uită întrebător la personajul cu chef de vorbă din spatele meu care trecuse elegant pe lângă amănuntul că mai eram și eu pe-acolo și încă nu terminasem cu ce-aveam de cumpărat. Omu’, pe genul pachiderm de minim […]

De vreo câțiva ani asist amuzat la un trend foarte deosebit printre multe dintre reprezentantele sexului ălălalt. E așa un fel de chestie foarte cool care se cheamă libertatea și puterea iubirii necondiționate sau ceva. Iar adeptele ei nu mai prididesc să povestească cui vrea să le asculte (dar mai ales cui nu vrea) cât […]