Pentru ca postul de ieri se lungise prea mult, nu am mai avut cum sa termin tot ce voiam sa spun. Si asa mi-am auzit vorbe, ca sunt prea lungi articolele. Desi, puteam sa jur ca textelor mele (asa profunde si pline de substanta 🙂 ) li se potriveste perfect stravechea vorba a femeilor (de scurta poa’ sa fie cat de lunga), se pare ca nu e chiar asa. Prin urmare, am continuat azi.
Asa cum ma asteptam, m-ati intrebat si cum am procedat vis-à-vis de droguri. Ei bine, cred ca acest subiect de-abia de acum inainte devine de actualitate, in cazul meu. Corina (fie-mea) are 16 ani si jumatate. Pana acum nu s-a pus problema lor. Dar sunt convins ca de acum incolo se va pune.
Tot ce am putut sa fac pana la ora asta, dupa cum ii spuneam si cititoarei care a intrebat ieri, a fost sa ii bag un bucata joint, de maria-ioana, in gura. A propos, daca citeste vreun “organ” pe aici, n-o sa recunosc nimic. Totul este rodul fanteziei mele debordante, da? Eu nu prea fumez, sau o fac foarte rar, dar ma mai invart prin cercuri unde se practica (din nou o minciuna sfruntata, de dragul povestirii, draga “organule”). Cum spuneam, i-am zis ca, daca vrea sa incerce, e libera sa o faca.
Credeti ca a zis “nu”, desi stia foarte bine ce-i dau? Aiurea! A intins mana cu viteza condamnatului la moarte, care vrea sa-si vada gratierea. Si-a scuipat plamanii cu aceeasi viteza. Care ati incercat, stiti despre ce vorbesc. Dar nu as putea sa afirm ca “gata, asta a fost”. Pe subiectul “droguri” imi rezerv dreptul sa mai fiu vigilent, o perioada. Am voie, da? Stiu ca citeste si ea. Asa ca, sa bage la cap. (Alo, “organul”, se aude? Va fac treaba, cum ar veni. Nu o ardeti voi cu “preventia e mai buna ca pedeapsa”?)
Mai voiam sa va vorbesc despre ceva situatii pe care le observ in jurul meu. Mai ales ca una din ele se leaga de “tentatia fructului oprit”. Am cativa prieteni buni, aflati in ipostaza asta. Probabil or sa ma injure, dar am si eu voie sa-mi dau cu parerea, nu?
Despre ce e vorba? N-o inteleg pe asta cu vegetarianismul. Si oricat am citit, legat de acest subiect, nu reuseste nimeni sa ma lamureasca. Nu vorbesc de principiu, pe ala il inteleg. Animale omorate ca se le mancam noi, bla, bla. Cu asta pot sa fiu de acord. Cu altceva nu se pun astia de acord. Daca e sanatos sau nu, sa fii vegetarian. Daca e ok sau nu, sa mananci carne. Va pot da mii de link-uri cu demonstratii, care mai de care mai stiintifice, ca si unii si ceilalti au dreptate. Asa ca raman sa hotarasca bunul simt si liber-ul arbitru.
Ca o paranteza, ce ne facem cu plantele? Cica si ele sunt vii. Daca nu credeti va dau eu sa cititi. Au o aura a lor. Pot sa fie inflentate de muzica. Sufera cand le tai. Brazii taiati pentru sarbatori, cica scot adevarate urlete. Pai pe astea de ce le omoram cu sange rece, ca sa le halim??? Sau ne bazam pe faptul ca ele nu simt durerea? Pai pe principul asta, nici pestii n-o simt (aia din apa, nu cei de pe “centura”). Ceva nu se leaga. Ma rog, o sa mai revin pe subiect.
Deci, tu ca adult, ti-ai asumat sa halesti doar frunze. Bravo tie! Esti major, esti vaccinat, nu pot decat sa te admir ca ti-ai ales sa bagi in tine patru kilograme de verdeata, ca sa simti ca ai stat la masa. Da’ ce ne facem cu copiii? De ce hotaram noi in numele lor?
Hai sa va spun o povestioara. Intr-o seara gateam o lasagna, pentru prietenii mei (n-ati mancat in viata voastra lasagna ca a mea). Dar nu toti urmau sa-si bucure papilele gustative, cu rodul minunat al talentelor mele “masterchef-esti”. Pen’ca aveam printre noi si un cuplu vegetarian. O sa trec peste faptul ca, dupa o juma’ de viata traita prin kfc, nu te mai poti uita la niste carne tocata fara sa ti se faca rau. Adica, pe bune?
La un moment dat, cand pregateam sosul bechamel (da, stiu, dar sunt insurat..ati pierdut trenul asta, pot sa va propun doar distractii frivole si tot nu o sa aveti parte de talentele mele culinare 🙂 ) aud o discutie in spatele meu. Una bucata gagica raw-vegana ii explica alteia, omnivora (deci am ajuns sa spunem asta despre homo sapiens, fara sa fie pleonasm…tare!), despre cat de toxic este laptele din comert (adica ala pe care il beau si eu de vreo patruzeci de ani). Si dupa ce am ascultat explicatiile, ma mananca in locul ala unde nu te bate soarele, sa intreb daca lui fiu-sau ii da lapte. S-a blocat si pe urma mi-a raspuns ca “da, ii da”.
Iar eu i-am spus, dar va jur ca faceam caterinca, ceva de genul: “bine ca nu beti voi, dar pe copil il otraviti”. Ia dati-va voi cu parerea, a mai baut ala micu’ lapte, din ziua aia? Raspuns corect: nu.
Ei bine, eu nu sunt de acord cu treburile astea. Nu cred ca e corect sa hotaram noi in numele copilului, doar pentru ca putem. Sunt foarte curios ce o sa se intample cand acesti copii vor ajunge la varsta cand anturajul o sa-i influenteze mai mult decat ce le bagam noi in cap acasa. Stiti si voi foarte bine ca asa e. E mult mai important sa fii “cool”, sau “popular”, decat ce-ti latra acasa “ramolitul” de tac-tu.
Si in situatia asta (carne-branza-lapte-oua versus iarba-frunze-stevie-spanac) nu poti sa dai explicatii de genul “nu e bine”, ca la droguri, alcool sau tigari. Tu, copil sau adolescent cu hormonii zvacnind, observi doar ca toti cei din jurul tau merg la mc si kfc. Ca manaca “sanvis” cu branza si curcan. Iar tu o arzi cu doi morcovi si-o telina uriasa. Who’s the freak now? Mai e cazul sa explic cat conteaza socializarea la copii si ce efect poate avea pe termen scurt, mediu si lung?
Va dau in scris (asta si fac) ca orice copil de raw-vegan, nesupus vreunei interdictii venite de la parinti, isi va petrece adolescenta infulecand munti de carne. Chiar daca nu se da in vant dupa ea. Doar ca sa demonstreze ca e si el, ca ceilalti. Asa cum va povesteam ieri, dar stiti si voi prea bine, nici noua nu ne-a placut fumatul de la inceput. Sau bautura. Majoritatea se apuca, pentru a-i impresiona pe cei din jur.
Copiii sunt rai si cruzi. Reactioneaza violent verbal. Credeti ca un adult a inventat vestitele expresii “grasul contrabasul, matura cu nasul” sau “aragaz cu patru ochi”? Cum credeti ca o sa reactioneze puberul vegan, predispus la erectii dese, cand o sa observe ca fata pe care o place el, se caca pe ea de ras cand il vede muscand cu pofta dintr-o gulie? Sau o invita la o tarta cu sfecla si arpagic? Ce se face daca tatal alesei e macelar si ea are ca deviza, poza de mai jos? Da, o galetusa cu aripioare picante, poate sa te scoata din rahatul, cu urme de brocoli.
E corect sa ne erijam in “dumnezei” ai copiilor nostri, doar pentru ca putem? Nu cumva face si asta parte, din povestea cu luatul startului in directia gresita? Poate ca eu gresesc, dar daca o fac, nu-mi dau seama unde.
Observ ca imi scriu destui cititori, care au copii. Sunt foarte curios sa le aud parerea.
La gradi la fi-mea era un baietel vegetarian , mama foarte vigilenta le interzicea educatoarelor sa ii dea carne , ala mic era lesinat saracul sa prinda si el vre-o chifteluta , carnacior sau alt produs ” carnos” . Educatoarele vigilente si bine instruite de mama il pazeau pe ala de parca ar fi avut tendinte sinucigase . Totul a explodat intr-o zi cand au facut o plimbare cu gradinita iar o alta mamica binevoitoare si miloasa l-a indopat pe ala mic cu carnaciori , toata lumea s-a facut ca nu vede nimic , de atunci toate educatoarele se faceau ca ploua cand ala mic facea abuz de chiftelele colegilor avand in pachetel vesnic frunzeturi .
@Ana, daca mai era ceva de comentat, ai facut-o tu. Cam atat.
Hamburgerul vegetarian din poza zici ca e un cocktail, arata super bine, ce m-as da la el:)))
Nu am nimic impotriva vegetarienilor. Sotia cocheteaza cu aceasta idee. A incercat Raw-vegan o perioada si s-a simtit foarte bine. Eu nu concep sa nu mananc carne, dar trebuie sa admit ca am scazut proportia de carne. In viata este necesar un echlibru, la mine cel putin proportia de carne in alimentatie era prea mare.
Cat despre copii, au dreptul sa aleaga ce mananca, normal cu o supravegere a parintilor deoarce au tendinta de a infuleca mult prea multe dulciuri si produse cu indice glicemic mare. Din ce am observat pentru ei dar si pentru adulti zaharul este un adevartat drog. Si din pacate este gasit in mult prea multe produse in zilele noastre.
Ex. eu nu consumam in exces ciocolata/napolitane/prajituri chestii de genu dar in schimb beam mult suc din comerz, paine alba, ketchup, bere etc in final au aceelasi efect de crestere a glicemiei.
La ai mei am observat o „inteligenta” a corpului care le spune/cere sa manance diversificat. De exempu daca are o perioada in care mananca mai multa carne, vine repede o perioada in care o sa prefere mai mult legume apoi fructe , cereale si tot asa. Cum zicem mai sus dulciurile par sa pacaleasca aceast echilibru natural al organismului.
Multe se pot zice pe aceste teme…
O zi buna!
Adi
p.s. te-am gasit recent, imi place ce citesc aici o sa mai arunc cu privirea si pe viitor.
@Adi, perfect de acord cu tot ce zici. Inclusiv cu dulciurile. Daca o sa-mi citesti si posturile mai vechi, o sa observi si de ce. Gen, am fost „huge”. Sunt pentru echilbru. Sunt ferm conins ca excesul dauneaza, nu un aliment in sine. Cum ti-ar putea face rau 50 de grame de carne, de exemplu?
Merci! Normal ca te mai astept pe aici.
„A incercat Raw-vegan o perioada si s-a simtit foarte bine”
Eu n-aş fi început mesajul cu asta, chiar în ipoteza că ar fi fost adevărat, din punctul meu de vedere fraza asta înseamnă dat cu băţu-n baltă.
Aşa cum nu e politically correct să spui ceva de negri, de ţigani sau de unguri, e cel mai politically correct lucru imaginabil să spui că „te simţi mai bine” când mănânci vegetarian / natural / bio / dietă / hipstăreşte. A devenit o obsesie, ca o mâncărime în fund, să repeţi „mă simţeam mai bine”, mai ales că intră în rezonanţă cu povestea prietenului nostru care a slăbit de la 118,3 la 71,2 kg 😀
Niciodată nu „m-am simţit bine” când am mâncat aşa, „sănătos” – nici chiar iarna asta, când am slăbit 10 kg în 2 luni, doar eliminând sucurile dulci, carbogazoase, berea, dulciurile, fast-foodul, mesele de după ora 19 şi ţinând o zi de legume-fructe pe săptămână. Nu ai cum „să te simţi bine”, fiindcă dieta e un sacrificiu, un efort. N-ai energie, eşti somnolent, îţi vine să leşini, te duci la closet de mai multe ori pe zi, te apucă pofta de ronţăit (nu foamea propriu-zisă, ci obişnuinţa ronţăitului, cum fac fumătorii când n-au ţigară la îndemână) de îţi vine să te urci pe pereţi, te enervezi din orice, te plictiseşti, nu te poţi concentra la muncă, rahaturi de genul ăsta.
@Nautilus, imi place ce zici tu pe-aici. Din nou, aprob.
Cred ca trebuie sa ne crestem copiii asa cum simtim – cu obiceiurile specifice familiei, zonei in care traim, convingerilor noastre. Mai tarziu, cand sunt majori ( si nu ma refer la varsta de 18 ani) pot sa decida singuri, pot schimba chiar totul. Alfel nu mai inteleg care este rolul unui parinte in cresterea si dezvoltarea unui pui de om. Nu sunt de acord cu sistemul american ( din filme) si preluat de multi parinti care se cred f. moderni – nu intervin in nici un fel in viata copilului ( doar material). Consecinta? Niste tupeisti, prost crescuti, fara respect si fara limite in relatia cu ceilalti, cu mediul in care traiesc. Parintele trebuie sa fie un model – chiar si negativ, atunci invatam sa pretuim cei bun si sa facem diferenta!
Chiar daca pare depasita conceptia ca trebuie sa-i respecti pe batrani, sa te porti intr-un anumit fel cu o femeie, sa-ti oferi ajutorul chiar daca nu castigi nimic, sa nu rupi florile si ramurile copacilor,…si as putea continua vreo….7 ani de-acasa….
Daca vrem sa evoluam trebuie sa adaugam ceva nou si util peste ce a fost bun pana acum. nu sa aruncam la cos tot ce e vechi si s-o luam in permanenta de la 0. 🙂
@carmina, pai sunt de acord cu ce spui. Numai ca tu vorbesti in general si eu am expus un caz destul de particular.
Acum chiar vrei sa „ma dezgolesc” tot timpul pe blogul tau?! 🙂 Mai vorbim si generalitati!
@carmina, got it. 😉
Eu nu mananc carne de niste ani. Nu oblig pe nimeni din familie sa ma urmeze, dar am schimbat multe si in regimul lor – gatim mai usor, mai atent, mai selectiv. Pot schimba ceva doar prin puterea exemplului. 😉
Si apropo, si mie imi iese lasagna foarte bine… 🙂 Iar la chinezeasca iti dau fum la nas… 🙂
@carmina, nu contest ca iti iese bine. Eu spun doar: CA A MEA NU ARE CUM! Chinezeasca nu gatesc. Deci imi dai sigur fum la nas.
Am câțiva prieteni vegetarieni si stiu ca cel puțin o prietena a fost dintotdeauna vegetariana, o sa o întreb perspectiva ei. Dar din ce am vorbit eu cu ea despre subiectul asta, nu mi s-a părut ca ar fi „suferit” ca copil deloc. Va exista peer pressure, ca cu multe alte subiecte, dar daca e deja puternica si are încredere in ea, nu ar trebui sa fie asa o mare problema cum o descrii tu.
Sunt de acord ca nu trebuie sa ne consideram Dumnezeul copiilor noștri, sa ii controlam, manipulam, forțam, etc doar pt ca putem. Trebuie tratati cu cea mai mare doza de respect de care suntem capabili, din ziua cand se nasc … pt ca nu devin „oameni” cand se duc la școala, sau cand încep sa meargă, se nasc oameni. Dar e responsabilatea noastră sa le dam exemplu prin faptele noastre, nu prin vorbe, si apoi sa ii lăsăm sa aleagă. Binenteles ca e mai ușor de zis decat de făcut, dar daca ai o relație sănătoasă cu un copil, ești „conectat” emotional cu el, ai canalale de comunicare deschise, ar trebui sa treacă ușor peste temptatii de conformism – de la droguri, pana la mâncare sau chiar si haine. Eu cel puțin nu am avut probleme sa fiu „oaia neagră” si sa merg pe drumul meu propriu si cred eu, cand ma uit din urma, este pt ai mei nu au fost conformisti si am fost pur si simplu confortabila cu situații atipice si nu mi-am dorit altceva.
In legatura cu drogurile legale sau mai putin ( o mare porcarie!) nu sunt de acord cu metoda ta. Cunosc cazuri care au incercat O DATA etno si au ajuns la spital. Poti sa inveti si trebuie sa inveti si din ce vezi in jurul tau, nu trebuie sa dai tu cu capul in fiecare caz, ca de aceea traim in societate si nu in padure. Si iti dau exemplu tau cu aruncatul de pe Intercontinental, sau sexul ocazional „incununat” cu hepatita C sau SIDA, sau cum am mai spus, copii ajunsi in coma de la un fum. 🙁
In blocul nostru este un baiat de 25 de ani, a terminat facultatea, linistit, cu o prietena draguta, masina noua, apartament aranjat ( parinti potenti!). Era. Pentru ca de 3 ani este o leguma, nu mananca, nu se misca, nu vorbeste, si totul pentru ca a vrut sa incerce ceva nou! Cand vezi asta ( si din pacate in jurul nostru sunt tot mai multe exemple) crezi ca mai este nevoie ca si copiii nostri sa experimenteze pe pielea lor?
Dam o liniuta… la lasagnia! 🙂 🙂
@carmina, normal!!!
Si apropos, din propria experiența, cred ca o dieta raw este super bine sa o adoptezi daca poți, măcar pt 1-2 luni la câțiva ani – ca cura de detoxificare măcar. Dar nu sa mănânci numai salate, sa fie intr-adevar raw si sa aiba destule proteine. Restaurantul meu preferat este „Pure Food and Wine” daca mi-as permite sa mănânc numai acolo sau sa am un chef personal sa găsească mâncare raw ca cea servita acolo, nu as ravni dupa o bucata de carne in veci. Mihai, ai încercat sa fii vegetarian o perioada mai lunga? Pt mine, carnea nu a mai avut gust la fel pt f multă vreme dupa ce am fost raw o perioada. Si prima data cand am reincercat-o (culmea intr-un restaurant steakhouse cu cea mai gustoasa bucata de vitel de pe meniu) mi s-a parut ca mănânc carton. Mi se schimbasera ” taste buds” si mi-a luat ceva vreme pana i-am simțit gustul carnei din nou.
Pot sa certific ca Mihai a facut cea mai buna lasagna din lume! La fel de bine pot sa certific ca nu o sa-i mai iasa niciodata la fel, asa ca daca e pe concurs in locul lui nu m-as baga. Asta este si motivul pentru care nu mai mananc lasagna – ca deja am mancat-o pe cea mai buna …
ai vorbit de tigari, de bautura, de droguri, de mancare……dar ce sfaturi ii dai despre sex?…ca si asta e important!…cand, cum, cu cine……inceputul e important!
@Angela, numai d-alea bune. 🙂
Recunosc ca si mie mi se par un pic ciudati veganii dar tot respectu daca ei rezista asa. Eu sincer sa vad cum la gratar se perpeleste ceafa cand pe-o parte cand pe alta , si in loc sa-mi infig furculita cat mai repede, sa iau o frunza de salata si eventual un morcov doi, este peste puterea mea. Bravo lor ca pot, vegetarienilor, eu nu pot :)) I love KFC :))
yummmy, ce pofta de gratar mi-ai facut:))
Hallo , hallo !! E prima oara cand scriu pe un blog 🙂 , intamplator primul , e chiar al tau.
In primul rand FELICITARI pentru stil ! Foarte tare ! Te simt aproape 🙂 ! Nu te gandii la prostii !!
Acum ca sa nu bat campii prea mult , referitor la subiect; ideea e ca trebuie sa fii echilibrat , cam la asta se rezuma tot. Chestia asta radicala nu o inteleg, mai ales asupra celor mici. Din punctul meu de vedere nu sunt multe de dezbatut asupra subiectului, face parte din categoria ” asa, nu „.
Ca sa pastram nota de seriozitate a blogului, ce ma distreaza foarte tare este insa denumirea cuvantului ,” vegan”. Poate am imaginatie bolnava , dar ma duce cu gandul la un locuitor sobru si urat al unei planete din alt univers, o fiinta verde ( poate o asociez cu plantele ) , care traieste izolata si mereu trista.
De aici , ma rog , de la planeta , imi vine mereu in minte expresia de : ” orā veganā „. Ma bufneste rasul , dar asta e, nu pot sa ma controlez.
Ar mai fi multe de aberat si de vorbit serios , dar ca sa si inchei in aceeasi nota , vreau sa iti zic ca am aflat ca ” veganii” cu tehnologia lor superioara – ierbivora ii vor sprijinii in secret pe Coreeni sa castige razboiu’ cu americanii .
Mda , :))) inca odata felicitari , tine – o minim asa si sper dupa commentul asta sa nu fiu omorat. ( strangulat cu o franghie vegetala ) .
Respect Veganilor !
P. S.
Ai avut curaj sa deschizi subiectul ! Respect si tie Mitzane !!!!
@Gordi, comentariul tau a fost citit tare si cu intonatie, la familia Ghenu acasa. 🙂
Ca sa vezi cat m- am chinuit , am mai multe variante , blogul dadea eroare la urcare dar se pare ca le – a publicat pe toate ! Probabil nu a fost decis la care sa se opreasca !
@Gordi, lasa ca le sterg eu.
Ma Mihai, iei laptele de la gura copiilor ?! Da cine pana mea te crezi ma, Victor Ponta ?! :)))
@Alin, :))))))))
Eu incerc sa-mi invat copii sa manance SANATOS, fara sa intru in amanunte de genul vegetarian, vegan si altele.
Din pacate sanatos in ziua de azi inseamna cat mai putina carne posibil si pe mine ca iubitor de carne ma doare acest fapt dar il aplic din ce in ce mai mult.
Avand in vedere ca tot ce se gaseste carne in comert este procesata, cel mai bine este sa tii sub control consumul de carne, exact cum trebuie controlat si consumul de dulciuri.
Din pacate aceasta regula se pare ca se extinde din ce in ce mai mult la tot ce mancam, pentru ca si vegetalele contin suficient de multe pericole pentru sanatatea noastra.
Concluzia mea este sa incerc sa caut mancare cat mai „bio” cu putinta, indiferent ca este carne, lactate sau altceva
@madgino, si ai perfecta dreptate. Eu ma refeream doar la „extremisti”.
De ce scrie in acest post nu am ce sa comentez. Fiecare cu opinia lui, fiecare face ce vrea. Dar cand infloresti o poveste de dragul spectacolului macar asigura-te ce nu e citita de cei in cauza. E de cacat. Nu pentru ei. Pentru tine, ca o sa dai cu ochii de ei si o sa ii intrebi daca ti-au mai citit blogul. Si o sa iti dai seama de ce nu o mai fac.
@JB, da-mi voie sa nu fiu de acord. Adica de ce sa ma asigur ca nu e citita de cei in cauza? Nu prind ideea. Daca e inflorita de dragul spectacolului, cei in cauza nu au de ce sa se supere. Asa sunt „artistii”, mai infloresc. Daca nu e, suntem in aceeasi situatie. Asta o data. Apoi, nu am de ce sa ma simt de cacat. Am relatat niste fapte care s-au intamplat, in maniera mea. De ce m-as simti asa cum spui tu? Si nu in ultimul rand, blogul meu nu este materie obligatorie pentru BAC. Il citeste cine vrea. Si intelege cine poate.
Exact, intelege cine poate si ce poate. Ei inteleg ce le spui tu, pentru ca nu au de unde sa stie ce s-a petrecut in realitate. Sa infloresti e una, dar sa inventezi chestii de la sine putere e alta.
Problema mea e ca tot citesc de chestii ce nu s-au intamplat in realitatepe care le bagi ca dau bine in poveste. Aia cu laptele nu s-a intamplat. Copilul ala bea lapte in continuare. Fara probleme.
Povestea cu prietenul Tristan nu mai era asa de funny daca mentionai ca fata aia nu a venit la teatru cu voi cum spui tu in post, ci erati doar voi. Fata aia nu a mai vorbit cu el dupa faza cu mesajul. Am dreptate?
@ronghenu, tu esti una si aceeasi persoana cu JB. Deci cine incearca sa induca lumea in eroare? Cat despre povestile „inventate” pe care le citesti aici…ce as putea sa mai comentez? Ar trebui sa te pun sa cercetezi sursele, care mi-au adus la cunostinta ca „acel copil nu mai bea lapte”. Ca sa fiu si mai clar, sursa despre care vorbesc nu asistase la discutia mea cu mama in cauza. Si cateva zile mai tarziu am auzit intrebarea „cine p**a mea a intrebat de ce i se da lapte copilului, ca din cauza lui nu mai bea copilul lapte”? Iar la raspunsul conform caruia, eu sunt vinovatul, am fost injurat si intrebat de ce am facut asa ceva? Sa fi fost dezinformare?
Pamanteni & Vegani , face- ti pace !
Viata e prea scurta , prea serioasa , prea multa triste, prea in plm ! … Prea putine momente frumoase !
Mergem la o bere si lamurim problema cu laptele imediat , dupa a 5-a sticla !
Berea e permisa peste tot !
P.S.
Bă, te dai JB ?
@Gordi, eu sunt de acord cu tine. 🙂
Dar nu mi-ai raspuns la intrebare…
@JB, ba am raspuns. Inca de ieri.
Va plac…carnea? :))
– din pacate nivelul de inteligenta al romanilor a atins cote alarmante in prezent; romanii au devenit experti in toate domeniile si de asta romania este unde este, adica o tara de cacat!
– 99 % din aia care comenteaza despre vegetarianism sunt praf, pulbere; nu au nici cea mai elementara educatie despre nutritie si se trezesc sa judece aiurea. e ca si cum euuu, george becali m-as apuca sa comentez despre literatura franceza, eu care nu am citit o carte in viata mea si totusi ma dau expert…
– pt autorul articolului!!! inainte sa te dai rotund despre un subiect (poate chiar esti :))), pune mana si citeste o carte, doua…noua si nu mai scrie baliverne aiurea (cica vegetarienii mananca frunze, ma doare burta de ras). dupa ce te mai documentezi, as vrea sa vad un articol in care sa analizezi obiectiv avantajele si dezavantajele vegetarianismului, cu dovezi din surse acreditate. asta ar fi cu adevarat un articol util. totusi, din felul in care gandesti (tipic romanesc), ma indoiesc profund ca o sa citesti macar un sfert dintr-o juma de carte…dar stai linistit, oamenii ignoranti ca tine nu fac cancer…si daca inca mai rezisti sa citesti si nu m-ai injurat de 10 ori… google search „studiul china”, citeste cartea cu mintea deschisa, analizeaza obiectiv si mai vorbim…dar cum ziceam, e mai usor sa scrii pe blog, e mai greu sa iesi din cohorta beeeehaitorilor…
dubito ergo cogito. cogito ergo sum.
@gigi, nu am de ce sa te înjur. Pur si simplu ar fi sub demnitatea mea. Daca tu atat ai reusit sa pricepi din postul meu, cum ca as zice ca vegetarienii mănâncă frunze, atunci chiar e groasă…