Azi am o surpriză pentru voi. Una mișto, sper. Eu, cel puțin, sunt încântat de ea. Mai țineți voi minte textul de sâmbătă? Ăla care fusese inițial comentariu și ne-a plăcut și mie și vouă. Ei bine, știți ce-a făcut fratele vostru? Tot weekendu’ s-a chinuit s-o convingă pe nebuna care l-a scris, Duamna Vio pre numele ei, să se bage la o rubrică permanentă acișilea. Greu, nene, dacă n-a făcut la figuri, de mai aveam un pic și-i spărgeam mufarina. Până la urmă a zis „da”. Știți, am lucrat în vânzări, e greu cu mine cu negociatul. Partea și mai bună e că a început cu „dreptul”, explicând în ce relatii cordiale se află dumneaei cu procrastinarea. Mbun, să vedeți circu’ naibii ce-i fac dacă nu vă răspunde la comentarii sau doarme în post.

A, ce voiam să vă mai spun. Femeia are logoree și replici care-mi închideau gura secunde bune. Iar mie nu prea poți să-mi închizi clanța atât de lesne. Așa că abia aștept să văd cum vă porcăiți cu ea prin comentarii când nu v-o plăcea despre ce scrie. Mi-am comandat deja popcorn pentru următoarele două luni. Azi aștept curierul cu sacii.

Să-i urăm succes, zic. Luați de citiți primul ei articol, pe bune, pe acest blog.

……………………………………………………………………………

Ce-aş face dacă nu mi-ar fi lene? Mi-e lene să le înşir aici pe toate, dar scap câteva mai jos, în loc de prezentare.

Aş alerga. Clar, aş alerga mai ceva ca Haile Gebrselassie (un adevărat tătic al long distance running-ului). Dar ce te faci că mi-e lene? Numai de răspundere reuşesc să fug, dar pentru asta mă antrenez, mental, la greu.

Aş face testele alea blestemate de câteva ori şi mi-aş lua carnetul ăla că expiră şi a patra şcoală acuşi. Dar mi-e lene şi de aia au expirat şi alelalte trei făcute în ultimii patru ani. Mă conduce lenea în viaţă şi m-am obişnuit.

Mi-aş face măştile alea de faţă şi gommage-urile alea sinistre cu care mă tot fut la cap revistele glossy şi site-urile de pisi preocupate de frumos. Nu ştiu încă sigur dacă eu nu sunt deja o duamna stilată şi fină cu faţă de fund de bebeluş din născare sau pentru că mi-e lene să-mi pun porcăriile alea pe faţă şi să arăt că în zombie apocalypse câteva minute şi apoi ca o zeiţă pentru veşnicie. Cert e că mi-e lene de îmi iese prin toţi porii.

Aş umbla numa’ pe toculeţe, posh şi rujată, cum indică preacuvioasele bloguri de fashion dar, aţi ghicit, mi-e lene! Oare fetele alea de scriu acolo se dau ever cu tramvaiul ticsit? Dacă se dau, înseamnă că Sfântu’ Stiletto are mare influenţă dincolo, la marele Bo$$, de ajung ele pe picioruţele lor seara acasă. Sfinte Stiletto, care eşti mare, înalt, subţire şi tare, cum se spune, oare nu poţi face ceva cu lenea mea, ca să fiu şi eu o duamna? Te tooooc frumoooos!

Aş citi. Biblioteca din Alexandria ar fi a doua casă dacă n-ar fi de mult timp arsă. Jur că aş citi. Mno. Măcar aş termina alea cinci cărţi începute anul trecut şi lăsate prin toată casa neterminate, la derută, să îmi amintească orişiunde mă duc că sunt o intelectuală fină care aspiră la desăvârşirea spirituală. Le-aş termina. Jur pe Socrate că le-aş termina! Heidegger mi-e martor că dacă nu mi-ar fi aşa de lene, le-aş termina şi le-aş mai citi de opt ori. Da’ mi se citeşte lenea în priviri.

Aş ţine cu sfinţenie toate dietele alea aberante, rupte de sub talpa iadului şi aş găti copite de unicorn şi solzi de sirenă, cântărite cu grijă, cum scrie la reţetă. Dar mă mănâncă lenea înainte să mănânc eu ce trebuie.

Aş uda florile mai des că am ajuns să am numai cactuşi. “Întrebare ascultător: Când se udă cactuşii? Răspuns Radio Erevan: Când îşi aminteşte Duamna Vio.” E clar! Deşertul a apărut pentru că semenilor noştri le-a fost lene.

Mi-aş face blogul propriu, să nu îl mai parazitez pe Vasilescu aicişa. Da’ mi-e lene. Parcă văd că prind drag de voi şi nu mă mai car la casa mea prea curând. Mă duc să bag o cafea, că simt cum vine momentul ăla din zi când mi-e lene şi să îmi fie lene. Da, aţi ghicit, vorbesc despre momentul ăla de după ora 15:00, când aţi fi în stare să dormiţi cu capu’ pe birou ca nişte koala nevinovaţi!

P.S Vouă de ce vă e lene? Știu, nu vă e, voi sunteți toți nește auto-disciplinați și workoholici convinși. Mai ales când sunteţi aşa harnici de stați să citiţi ditamai apologia lenei. Mdeci?

mihai_vasilescu_lene

sursa foto