Acesta nu este nu articol pentru pudibonzi. Prin urmare, dacă vă simțiți, recomand să vă opriți din citit chiar acum.

Eram în parcare, în fața blocului, cu Cristi de la unu, de pe scara din mijloc, cu Vladi care era din București, venea la Vâlcea la bunicii care stăteau la mine pe scară, și cu Dan de la parter.

Aveam mare noroc că mă primiseră să stau cu ei, că toți trei erau binișor mai mari decât mine, cu patru sau cinci ani fiecare. Așa că tot ce făceam era să tac chitic, să nu le vină naibii vreo idee de genul “tu ce cauți aici? Ia, roiul acasă că nu ți-ai măncat grișul” (știți, asta cu grișul era foarte populară acu’ 40 de ani). Prin urmare, încercam să fiu invizibil și doar le sorbeam vorbele ca unor zei ai copilăriei mele ce se aflau.

Stăteau de vorbă și subiectul era și foarte interesant, se povestea intens despre Dali, fata de la trei de pe scara A, de care erau îndrăgostiți în secret toți băieții din bloc. Că Dali era frumoasă și când zâmbea ți se prăvăleau norișori albi în cap și-auzeai heruvimi cântând la harpă. Mă rog, ați înteles voi de ce eram foarte interesat de discuția celor trei.

Care discuție era mai mult în doi, că mai mult Cristi și Vladi povesteau despre planurile lor secrete de a o cuceri pe Dali sau ceva, Dan era un băiat tăcut care mai mult asculta. A ascultat ce-a ascultat și la un moment dat, absolut de nicăieri, se trezește vorbind tare:

– Bărbații ăia din filme de ce rămân așa uimiți când le spun nevestele că sunt gravide?

Brusc s-a așternut tăcerea. Eu oricum eram aproape complet în afara subiectului, dar pe Cristi și Vladi se vedea din cosmos că-i preocupă subiectul și chiar sunt intrigați de întrebare, chit că n-avea nicio legătură cu ce dezbătuseră ei pănă atunci. Până la urmă, după un moment intens de gândire, Cristi a dat verdictul:

– Se prefac. Că doar știu și ei că le-au futut p-alea.

Se pare că concluzia a fost logică și pe placul tuturor, pentru că, după ce-au dat toți trei din cap în semn că „da, dom’le, așa e, se prefac, n-au cum să nu știe”, discuția a revenit imediat  la Dali, fata de la trei.

Și cam aceasta a fost, dragii mei, una dintre primele mele lecție de educație sexuală din această viață. E posibil să mă fi marcat cumva, dacă patruzeci de ani mai târziu țin minte până și cum eram îmbrăcați fiecare, știu până și unde se petrecea toată acțiunea: stăteam toți patru cu fundul pe o bordură din spatele Daciei galbene a lu’ domn Țapolovici, de la parter.