Scriu textul ăsta pentru că m-a dojenit o cititoare zilele trecute, după ce-a citit articolul în care explicam că n-ai de ce să te bucuri când ninge în București. Mă ruga să mai scriu și despre chestiile care-mi plac, nu numai despre cele care nu. Și mai zicea ceva de genul că textele mele de azi nu mai sunt precum cele de acum câțiva ani. Parțial, avea dreptate, doar că nu ținea cont de un singur lucru: nici eu cel de azi nu mai sunt cel de acum câțiva ani. Așa că simt nevoia să explic, pe scurt.
Nu m-am schimbat în sensul că azi nu mai simt nevoia să scriu despre lucruri care-mi plac (pentru că sunt, există și uneori scriu despre ele), m-am schimbat în sensul că între timp mi-am dat seama că trebuie să le semnalez pe celelalte, că sunt aici ca să atrag atenția asupra a ceea ce nu merge.
Credeți că mie nu-mi place când ninge? Că eu nu simt emoția aia mișto când văd primii fulgi căzând sau când mă trezesc dimineața și mă ia prin surprindere stratul de zăpadă? O simt, că doar nu-s vreun robot. Dar durează o zi sau până sunt nevoit să ies din casă, atât. Apoi urmează chinul. Urmează binecunoscuta placă „autoritățile au fost luate prin surprindere” și tot ce decurge de aici. Să vă spun cam după câte zile a trecut un plug la mine pe stradă când a nins ultima dată mai sănătos? Mno, și-atunci cum naiba să mă bucur de zăpada aia?
Da, îmi plac o grămadă de chestii, dar nu pentru ele mi-am făcut blog. L-am făcut ca să numesc, să ironizez și să pun degetul pe lucrurile care nu funcționează. Pentru că, nu știu cum naiba se face, dar în țara asta nu există nimic care să meargă perfect sau ireproșabil. Spuneți-mi voi un singur lucru care merge impecabil aici și eu vă promit c-o să scriu numai despre puterea pozitivă a gândurilor, polenizarea la narcisele de pădure și cât de frumos crește iarba dacă stai să-i asculți tăcerea.
Știți bancul ăla cu românul care a fost închis într-o cameră goală, fără ferestre, fără unelte, fără niciun fel de obiecte, având la el doar două bile de fier? Iar după două săptămâni când a ieșit de-acolo, cu mâinile goale, a exclamat:
– Sa moară mama dacă știu ce s-a întâmplat cu bilele. Una a dispărut și cealaltă s-a stricat.
Despre asta scriu, măi, oameni buni. Pentru că ăștia suntem și pentru că sper să reușesc să schimb ceva. Mult, puțin, nu contează, atât cât pot, atât fac.
Credeți că nu mi-ar fi ușor să bat câmpii și să povestesc tâmpenii despre viața strălucitoare pe care o duc? Toată plină de coolness, chestii trendy sau motivaționale? Da’ să vedeți ce? Viața mea nu e așa. E o viață fix ca a oricăruia dintre voi, cu bucurii și greutăți, iar eu doar încerc să reduc din cele din urmă care, nu știu cum naiba, sunt în procent mai mare decât primele.
Dar dacă nu vă place sau nu rezonați cu ce citiți pe aici, vă pot recomanda vreo câteva bloguri unde se aberează cu grație despre puterea gândirii pozitive sau întâmplări de viață atât de calde și frumoase încât, doar citind, o să deveniți fiecare câte un guru. În plus, pe-acolo nimeni nu vorbește cu “pula”, iar “capra” este doar un animal. Care nici măcar nu moare, pentru că vecinul e un tip foarte de treabă, pozitiv și înțelept. Ce să mai, n-o să găsiți prin recomandările mele vreo chestie negativă sau vreo înjurătură, nici să căutați cu lupa. Ce ziceti, v-ar coafa?
Sau, dacă vreți, putem face un experiment. Scriu o săptămână numai despre chestii mișto, fapte bune, glamour infinit, viață fără griji, grația inefabilă a prigoriei de câmpie și miracolul renașterii naturii în prag de primăvară. Și, din când în când, mai pun și câte un selfie cu mine, ajutând o bătrânică duioasă să travereseze strada. Da’ am așa o presimțire că o să considerați că m-am dilit și-o să vă cam vedeți de drum.
Ce ziceți? Mă bag pe motivaționale despre fericire și viață tihnită? Sau mergem înainte așa cum se întâmplă lucrurile acum? Ia dați-vă cu părerea, că până la urmă sunteți factor decizional aici. Fără voi, e ca și cum aș scrie un jurnal pe care l-aș ține sub pernă.
Mergem inainte 🙂
Comentariu beton!
@Alin, mergem.
Înainte… Ca înainte era mai bine :)))
Eu zic sa scrii despre ce vrei tu si simti tu. Cine vrea povesti cu Scufita Rosie, stie unde sa le caute.
La urma urmei, e un dialog intre tine si noi la care fiecare rezoneaza in mod personal, ca de aia suntem oameni si diferiti unii de altii. Ceea ce conteaza cu adevarat e ca fiecare articol de al tau are amprenta ta, exprima o opinie sincera de a ta si, foarte important, ti se raspunde la fel de sincer. Ai adunat aici o gasca de persoane inteligente, nu e nevoie sa mangai pe nimeni pe cap.
Parerea mea.
Comentariu beton!
@catalin, mă disperă nevoia asta de pozitivism cu orice preț. De fapt, nu “disperă” e cuvântul, ci descurajează.
:)))) deci chiar o sa ma gandesc pana la finalul zilei sa-ti dau un exemplu de un lucru care chiar functioneaza perfect in romania…. dar stiu de acum ca nu o sa gasesc decat chestii ironice. Scrie in continuare exact ce simti pentru ca scrii fain. Keep up the good work!!
Comentariu beton!
@Radu, dar tot aș vrea să te gândești la lucrul ăla. E trist că în România îţi ia o zi întreagă, dar o să zic că e bine și așa. Numai să-l găsești.
Vazusem si eu comentariul ala, dar credeam ca nu o sa simti nevoia sa explici asta. In plus, ar fi plictisitor sa fie doar floricele si fluturasi, si sunt convinsa ca lumea care te citeste nu cauta asta, asa ca mergem inainte! 😀
@Bia, eu înțeleg că lumea mai simte și nevoia de floricele și fluturași. De-aia mai scriu și eu din când în când despre așa ceva. Dar încerc să păstrez raportul din viața reală, unde floricele și fluturașii sunt foarte greu de întâlnit. Dacă nu te minți, desigur.
Cineva avea o vorba…”daca ar fi numai bine pe Pamant ne-am plictisi si ne-am sinucide toti” si sunt de acord cu el… Asa ca scrie despre orice! Noi te citim cu drag chiar daca mai lipsim pe la comentarii (unii ??)
@Bâzdâcu, UNII lipsesc de cam multă vreme. Știi ce zic?
Doar la comentarii pe blog… ??
Nu degeaba aștept cu sufletul la gura ora 9. Hahahahaha, tine-o tot asa, sa moara capra vecinului! :))))
P.S: vreau totuși selfie-ul cu baba! :))
Comentariu beton!
@Ana, vezi că dacă intri direct pe blog, articolul e sus de la 8,30. La 9,00 îl pun pe facebook.
Aha, o să caut o bătrnică duioasă zilele astea și o s-a ajut să traverseze chiar dacă nu vrea.
Stiu eu ce functioneaza perfect in Romania………..NIMIC ?. Asa ca sa lasam vrajeala si magia si sa ne intoarcem la viata reala!
Se dezbate încă. Ce zici?
MERGE SI ASA functioneaza cel mai PERFECT!
@Eliza, sunt în stare să pun pariu că nici “nimicul” nu funcționează ireproșabil.
Eu zic sa scrii fix despre ce ai chef si inspiratie. Pana acum ai facut-o foarte bine si, daca reteta este buna, pentru ce sa o schimbam?:)
@alya, am zis să vă întreb, că voi vedeti lucrurile mai clar.
of course ca mergem inainte asa cum suntem acum. cred ca te descurci foarte bine fara sfaturile noastre.
@Mihaela, da, dar te poate fura peisajul, așa că din când în când e bine să întrebi.
N-as vrea să te schimbi vreodată. Viața mea n-ar mai fi la fel dacă n-aș citi blogul în fiecare dimineață. Keep up the good work! 🙂
Se dezbate încă. Ce zici?
@Gabriela, hai că m-am înroșit. 🙂
Ne-ai adunat aici tocmai pentru felul in care-ai scris… Deci, tot inainte!!!
Se dezbate încă. Ce zici?
@Iulian, mă gândeam că poate aveți nevoie de ceva pozitiv, așa dă primăvară.
Fluturasi, fluturasi, dar trebuie si un broscoi care sa-i manance si daca scrii despre ei, porneste si tu de la omida si cum haleste ea mandrete de floricele prin pomi si fanete! Apoi, cum barza asta atat de gingasa mananca broscoiul si aduce pe lume copilasi bucalati, rozalii si multganguritori, cu pampersul plin de cacat! Ca cam asta e realitatea cea de toate zilele, de la inceputuri si pana cine stie cand.
Comentariu beton!
@Gabriel, această metaforă (?) m-a lăsat cu gura căscată. 😀
Scrie fix despre ce ai tu chef, cum ai tu chef, că pe mine nu mă obligă nimeni să te citesc și să fiu de acord cu ideile tale. Că am ajuns dependentă de postarile tale, asta-i treaba mea :))) Ai un spirit de observație fantastic, scrii foarte bine (și corect!), umorul e la 200%, ești sincer, direct, cinstit și gașca asta care comentează pe aici pare foarte mișto. Cred că dl Caragiale, dac-ar fi avut blog in zilele noastre, așa ca tine ar fi scris! Nu schimba nimic, e(ști) perfect așa!
Comentariu beton!
@Ioana, io cred că tocmai pentru că nu sunt perfect ne-am adunat aici. 😉
E ok ce si cum scrii,dă-i inainte tot așa,mulți visează cai pe pereți!
@rodica, care mai și nechează.
Evolutionam toti, e normal ca si scrisul sa nu mai fie acelasi.
Tu baga cum iti dicteaza corazonul, si din alea acide, d’ale cu care ne furi zambete amare sau pana la urechi, altele cu sentimente ( ca stiu ca le simti pana si tu, ?), in definitiv, scrie cum iti vine in momentul ala, acolo sta esenta. Ca daca ar trebui sa asculti cum si despre ce vor altii sa le zici, nu mai esti tu.
Si e pacat sa ne pierdem stilul si personalitatea.
“Decat” zic…
@lectorarumana, da, dom’le, dar mă gândeam ca poate ați evoluat spre puterea pozitivă a gândurilor. 😉
Keep up the good work!
@Geruceanu, more or less.
Deci poți ajuta femeile în vârstă să traverseze în siguranță strada, da’ dăcât atât!!!!
@Victor, cum naiba să nu le ajut? Păi nu sunt eu un sufletist?
Tare aș fi curioasă de niște motivaționale marca Vasilescu 🙂 Lăsând gluma la o parte, pari genul optimist stoic, suficient de lucid încât să nu patinezi în iluzii. Mă rog, eu am mai depistat printre rânduri în unele postări sau răspunsuri și niște note de candoare, dar poate mi se pare mie 🙂
N-am stat să cotrobăi la acea postare, dar nu cred că e vreun capăt de lume dacă cuiva nu îi place când ninge, iar altcuiva, da. Uniformitatea ne-ar plafona.
În loc de concluzie, scrie despre ce și cum ai tu chef. Dacă voi simți nevoia să comentez o voi face, dacă nu, doar voi citi. E ok așa.
@lotusull, am vreo două-trei motivaționale p-aici. Te servesc dacă ții morțiș. 😀
Stai naibii liniștit. Păi, man. …sunt duce naibii farmecul tău. …părerea mea.
Dar, dacă nu mă vei asculta, uite niște sugestii
1. Reapariția dropiei roz în Delta Dunării. …cica era extinct
2. Legătură înțeleg băile de soare de dimineață și tonusul pozitiv pe testul zilei.
3. Influenta precambrianului asupra culturii Cucuteni și invers.
4. Apariția miraculoasa a șosetelor în mașinile de spălat Albalux
Restul mai completezi tu
Comentariu beton!
@SorinB, primele trei puncte le cred, dar al patrulea e prea mult până si pentru un guru yoghin. 😉
În RO funcționează (aproape) perfect corupția. Dar stai liniştit, noul guvern şi noul parlament lucrează la perfecționarea ei.
Dacă la cererea publicului cititor te vei apuca să scrii despre lucruri bune şi minunate, poți chiar să scrii o predică; barbă ai, prin urmare te califici. Mare grijă să înlocuieşti cuvântul p…ă cu “binecuvântează”.
Comentariu beton!
@Xenopol, man, nu puteai să vii cu ideea asta ÎNAINTE de Crăciun? Acum eram în Caraibe.
Ce-ai, băi?
@Elena, ce, mă, n-am voie să întreb?
@Mihai, te alinti?. Stii ca dai dependenta. Uite-te la ce-ti scriu oamenii astia.
Pe de alta parte, ma gandesc, ca daca tu o iei cu “floricele pe campii” ar trebui sa scriu si eu despre femeia cu unic barbat, despre dragoste eterna, despre pozitia misionarului ca unica pozitie acceptata. Hai, bă, ca viata e exact asa cum o povestesti tu p-aici.
Dar si frumosul, daca-l vrea atat de tare, il gaseste fiecare acolo unde vrea sa-l vada.
@Elena, stai un pic, adică ce vrei să spui, femeile au mai mulți bărbați? Nu cred așa ceva!!!
Nu!
Știi sa bați apa in piuă mult mai frumos iar de atîtia oameni frumoși si luminoși mi s-a înnegrit si cerul gurii.
Who gives a shit about “panselutze” ?
@Bogdan, primarii de la toate sectoarele? 😛
Sa continui tu cu ce ai inceput ca de asta suntem (sau sa nu generalizez, sunt cititoare fidela) ca toata treaba cu unicorni si frumusete si Zen exista in fiecare dintre noi daca stim sa ne autoeducam si sa nu ne lasam influentati in mod iremediabil de nebunia ce ne inconjoara. Numa zic… :). Nu schimba stilul ca va fi exact cum ai zis… O sa cred ca te-ai dilit si sun la Spitalul 9 sa mearga sa verifice ce cand cum care :). Just kidding Mihai dar partea cu be who you are and write about what you are suposed to ramane UP. 🙂
Se dezbate încă. Ce zici?
@Aidi, așa mă gândeam și eu, că de bucurat ne putem bucura și singuri, nu e nevoie să vin io cu stimulente aspiraționale.
@Mihai, Exact Mr., so… keep up, fara stimulente de acest gen ;).
doua vorbe sa am cu tine, vorba lui Piersic:
1. datorita tie, mi s-au mai deschis un pic ochii. Aia e, poate eram prea mic, inca ma consider, la varsta mea…, imi dadeam cu tesla in coaie si asa mai departe, incat, macar am vazut in posturile tale (nu cele cu tenta pozitiva) ceva ce la mine e defect, am facut un schimb, si mi-e mai bine. Mai am cateva lucruri de schimbat dar astea sunt in probe. Deci, posturile astea despre realitate, sunt intradevar ceea ce trebuie, din cei ce te urmaresc, 2 daca schimba ceva in bine din hoitul asta care inca misca, numit Romania (ca pare din ce in ce mai moarta, dar mai da cate un sut), simte-te bine.
2. Presimt ca asta va fi printre cele mai citite…
Se dezbate încă. Ce zici?
@Alexandru, băi, m-ai impresionat. Și nu glumesc. Tu realizezi ce înseamnă să-ți scrie un om, pe care nu-l cunoști, că a schimbat lucruri la el datorită ție? It’s fucking awesome!
Omul cat traieste invata. Asta e deviza mea. Asa ca invat, daca am avut ce invata de aici, am bagat la cap. Si bine!
Postarea asta mi-aduce aminte de un berleuz de parlamentar, care voia acum câțiva ani să oblige televiziunile să difuzeze în jurnalele de ştiri un anumit procent de ştiri pozitive. Întrebarea este, cine poate cântări pt fiecare individ în parte, ce este pozitiv şi/sau negativ?
Dau un exemplu: văd la ştiri, cum un băiețaş/fătucă de bani gata, se înfige cu “bolidul” din dotare, în stâlp/pom/tir…., şi mierleşte; pt mine e o ştire pozitivă ?. Nasol dacă mai mierlesc şi alții nevinovați, pt că atunci e şi negativă.
Aşa şi cu articolele tale.
“Succesuri” în ce vrei tu să publici pe BLOGUL TĂU!
Se dezbate încă. Ce zici?
@diabolic, da, bun, exemplul. Fiecare percep pozitiv și negativ după ce ne avantajează și ne convine.
Eu te-as citi mai si daca ai scrie dulcegarii, despre cum cresc narcisele in linistea primaverii. Dar atunci selfi-ul tau va trebui sa fie cu rochita cu buline si inimioare, sutienu push-up, sa-ti iasa sanii cat mai la vedere. Iar gura sa fie rosie ca focul, si cu ambulanta gonind, nino-nino dupa tine:))))). Pentru ca nici un cacat nu merge bine in tara asta nu am tema de gandire.
@cati, zici să dau comandă de rochiță deja? 😀
@Mihai, sa inteleg ca sutien push-up, ai deja :))))))))))))))
@cati, păi tu crezi că ies așa oricum din casă?
Pai oricum vei scrie doar despre chestii pozitive. Astea vor fi la ordinea zilei cu noul guvern Dragnea. Poate vor fi ceva inundații de la laptele ce va curge pe străzi și ni se vor lipi pantofii în mierea de pe jos, dar nu vei fi așa de cârcotaș încât să scrii despre astea.
Comentariu beton!
@Bogdan, acest comentariu… Am râs cu zgomot. 🙂
Sunt inca sub impresia colectiei de idioti care ne va conduce (pe viitorul ministru al educatiei il cunosc mult prea bine si……nu pot reproduce aici ce imi trece prin cap la adresa lui), asa ca vreau de la tine un articol motivational rau de tot, d-ala cu “glamour infinit”, fericire eterna etc., cu aplicabilitate locala, ca sa zic asa.
Daca iti iese si reusesti sa faci lumea de aici sa te injure sau sa dea in diabet, dau o bere d-aia scumpa, o caserola de inghetata de care vrei tu si un autograf cu dedicatie de la Delia (vad eu cum fac rost de el?). Te bagi?
Serios vorbind, scrie despre ce ai tu chef. Oricum, mie mi se pare aiurea sa citesc chestii roz cand situatia este albastra.
@Ionut. Gri… Parca si albastrul are farmecul lui…
@Ionut, uite, ca să fiu extrem de sincer, articolul ăla despre “hipsterii romantici” care se bucură când ninge în București este refăcut după unul mai vechi, pe aceeași temă, în care-mi băgam pula de la început până la sfârșit în “bucuria zapezii”. Ăsta de acum e varianta light, deci poți considera că l-am scris pe “motivațional” și “roz”. 😀
Coane, eu vreau sa te ajut in demersul tau realist si-ti spun ca din seara asta intra in vigoare codu’ de zapada multa, iar de maine seara ala de vant si ninsoare si mai multa.
Io stiu ca tu ai vrea sa scrii si altfel, da’ csf, n-ai csf 😆
@moatza, știu și mă tot rog la tatăl tâmplarului să se fi înșelat ăștia. 🙁
Dă-i inainte , cu tupeu ! ?
@Florin, man, facem să fie bine. 😉
Corupția funcționează perfect la noi… ???
@Vyo, nici măcar aia, din când în când mai prind ăștia câte un fraier care n-a uns unde trebuie sau cât trebuie.
Daaa, daaa, vrem motivaționale….dar din alea scrise pe genul tău!!?
Șezi blând! Scrie la fel! ?
@Lidia, cred că ai citit deja motivaționalele mele. 😉
Termină cu prostiile! E îndeajuns că eu am fost îndeajuns de toantă să îmi piară tot cheful de scris, după ce mi-a spus lumea că nu se cade să dai amănunte atât de personale din viața ta, că doar o persoană total nedelicată povestește că i-au avut copiii păduchi sau că adună șosetele soțului. Sau să mă abțin să mai vorbesc de țărișoară și de politica ei fabuloasă, atâta timp cât gurița mea nu mănîncă pâine din sudoarea țării, ci cozonac nemțesc. Așa că scrie ce simți și ce gândești, pentru că nu trebuie să rezoneze nimeni 100% cu tine, dar ne dai uneori teme excelente de gândire. De râs sau de plâns, după caz!
Comentariu beton!
@Ana R, mă întreb cât o să-ti mai ia până n-o să te mai intereseze ce zic cei din jur. Boala ta, de altfel, pe care am dezbătut-o de atâtea ori și în privat.
?Adevăr grăit-ai!
@Ana R
Mie îmi lipsesc textele tale. Chiar mă întrebam de ce ai dispărut.
@Irina Bulina, îmi pare rău că sunt atât de toantă de pun la suflet părerea tuturor, dar m-a durut tare faptul că acasă, mi-au sărit cam mulți în cap, să mă abțin din a mai judeca oamenii din țară, politica sau alegerile lor, pentru că eu sunt vândută străinătății. Noi, ăștia din afară l-am pus pe Johannis care a vândut țara și am adus oamenii lui Soros la putere. Pentru ce sa mă lupt să schimb mentalitatea unor oameni, ce oricum nu pricep un ideal complet nerealist în societatea românească actuală? Habar nu ai cum e să fii judecat cu o ură viscerală pentru că îți dorești binele țării tale! Să fii considerat trădător și spălat pe creier de occident! De oameni ce ar trebui să înțeleagă mult mai bine realitatea, pentru că o trăiesc din plin. Trist, dar am senzația că lupt cu morile de vânt.
@Ana R
Nu ai cum să schimbi mentalitatea tuturor. Atâta timp cât tu ești mulțumită cu tine și ce ai realizat, părerea unor persoane apropiate sau a unor necunoscuți nu ar avea de ce să îți influențeze traseul real sau virtual.
Nu putem avea o gândire unitară. Tocmai pentru că suntem diferiți am ajuns să evoluăm.
Întotdeauna va exista măcar o persoană cu idei opuse. Cel puțin o persoană căreia îi va face plăcere să te atace și să îți scoată ochii cu ceva. Și cel puțin o persoană care va fi 100 % de acord cu tine și te va susține.
Bărbații au un miserupism nativ și îi pot ignora, în general, cu succes pe cei din primele două categorii. Sau îi pot trimite adânc în origini. Mihai este exemplul perfect.
Femeile sunt mai sensibile la reproșuri și păreri negative. E mai ușor să crezi ceva rău despre tine și mai ușor să te autoconvingi că îți este mai bine în banca ta.
Eu îți înțeleg reticența. Dar îmi pare rău că ai decis să pui părerile unora înaintea celor personale. Nimeni nu trebuie să te facă să te îndoiești de valoarea ta ca om.
Vezi, de-aia nu merg lucrurile bine în ţara asta, pentru că sunt bloggeri de-ăştia care scriu numai nasoale. 😛
Eu zic să nu te laşi descurajat, că nu e stilul tău şi să mergi înainte pe linia ta. Apropo, într-o zi vorbeam cu fie-mea şi îi zic că tocmai citisem un post de-al tău. A, îl ştiu zice ea, scrie fain. Fie-mea are 20 de ani.
Comentariu beton!
@GabiI, asta chiar e o reală surpriză. Fie-mea are tot 20, dar NU MĂ CITEȘTE. 🙂
Mihai, înţeleg. Vorbeam cu fie-mea, că ea vrea să îmi facă un blog să scriu despre grădinărit, sau despre ce vreau eu şi fiu-meu ne-a auzit şi a zis să nu ne supărăm, da’ el n-o să-l citească. 🙂
@GabiI, ahahahahaaaaaaaaaaaa. Exaaaaact. 🙂
Uite care e treaba: te-am descoperit de cand cu alba ca zapada, pe care si acum o mai citesc, dar mereu ai scris direct si fara ocolisuri despre ceea ce ai considerat ca poate fi dezbatut inclusiv de catre noi, cititorii. Acum daca tu o sa incepi sa scrii despre ce viata “fucsia” avem si vei scrie articole si la ” comanda” , cu siguranta iti voi cere un articol special pt mine. Aici am fost rautacios cu cititoarea respectiva. Fratica, tu continua sa scrii despre ce crezi ca poate fi un subiect interesant. O faci bine. Lucruri care merg bine in Romania si care castiga teren: nesimtirea, nepasarea, aflatul in treaba etc Lucruri pozitive care ” pe bune” merg bine, inca nu stiu. Lucruri care la un moment dat mergeau cat de cat bine am avut grija sa le distrugem.
@Marius, sunt convins că n-aș reuși să scriu despre ce viață mișto și fără griji am, nici dacă aș câștiga niște milioane de euro la loto. N-ai cum.
@Mihai mi- am dat seama ca nu ai cum dupa felul in care scrii. Totusi daca castigi neste meleoane da si la cetetorii tai. Printisorule esti de meleoane, sa moara tighinel.
@Marius, să știi c-aș da. Nu moca, v-aș pune să munciție de ei (concursuri, chestii), dar aș da mulți bani aici. 😉
@Mihai, normal .musai sa “dam” ceva inapoi.
“daca tu o sa incepi sa scrii despre ce viata “fucsia” avem ”
@Marius, intre timp situatia a devenit greenery, s-avem pardon, da’ asta-i la moda anul asta.
@ Moatza da stiu ca este culoarea anului, totusi pt noi e bine si “fucsia”, plus ca e culoarea lui ” Le” Vasilescu.
Sunt extrem de multe chestii in Romania care functioneaza impecabil!
Exemplu:fa un credit.vei fi futut impecabil si perfect inclusiv in orificii pe care nu stiai ca le ai.
Alt exemplu:fa un contract de utilitati.Orice uitlitate.Toate bune si frumoase,pana cand ai o problema de orice fel.Incearca sa rezolvi acea problema telefonic,cu la fel de putin stres ca atunci cand ai facut contractul.surpriza!!Vei fi futut la fel de impecabil ca in situatia cu creditul.
Exemplele pot continua.
@chris, io am mai reușit să rezolv probleme la utilități telefonic. Dar cu prețul sănătății mele mintale. 🙂
Adorabile aceste persoane care, pe spațiul tău, pe banii tăi și pe priceperea ta vin și-ți mai fac cîte-o sugestie de prezentare, ca cea de pe ambalajul de cașcaval.
Pe undeva mă întreb de ce nu s-ar duce și la ateneu și, după vreo oră de Enescu, Vivaldi și Mozart, să meargă la dirijor și să-l roage să mai bage și o manea, ceva. ”Haide, bre nea Baghetă, că uite ce de-a instrumente ai pe-aici!”
Comentariu beton!
@krantz, la cum a prezentat ea situația, era oleacă invers. Era la un concert de manele și a cerut niște Vivaldi. Eu așa am recepționat-o, cel puțin. 🙂
Prigoria de campie….. da, coane, te-ai dilit de tot. Da; si io dilie (ncsf, te citesc): m-am apucat sa caut pe net despre ea.
In alta ordine de idei….. pe blogul tau scrii ce vrea muschiul tau, fara sa te justifici. Cui nu-i place, citeste horoscopul sau potamasisme….sau ce vrea fiecare.
Si nu, nici mie nu-mi place iarna in oras. Mai ales ca in doo luni scot tija din picior. Mai am de baletat prin nameti ca, cica, din seara asta incepe prigoana….. sau prigoria…..
Hai sa fim sanatosi, voiosi si la punga, grosi!
@Celi, și? Ce-ai găsit despre prigorie? 🙂
Imi place ce citesc, dar, recunosc, mi-e un pic de dor de zilele cand faceai glume pe seama lui nenea Poptomas 🙂
@Scorpya, :))))) bună asta. :)))))
Chiar așa, când mai urmează niște miștouri la adresa marelui guru al pu… ăsta, internetului? Că le ziceai bine 😀
@Alina, nu prea mai am nervi pentru așa ceva. Serios. Când văd ce e pe pagina aia intru în depresie. Realizez brusc că trăiesc printre oamenii ăia.
Dacă din comentariul meu s-a înțeles că aș vrea să scrii despre unicorni, panseluțe, articole motivaționale sau chestii zen, atunci înseamnă că m-am exprimat greșit undeva… În niciun caz nu am vrut asta! În altă ordine de idei am și specificat că omul se schimbă, își schimbă perspectivele. Nu voiam decât să scrii un articol despre lucrurile care te fac fericit. Vă cer scuze dacă s-a înțeles altceva și las mai jos comentariul meu de data trecută care a dus la acest articol.
“@ Mihai, îți citesc articolele de aproximativ doi-trei ani. Comentez rar, dar asta nu are nicio importanță acum. Aș vrea să te rog ceva! Mă gândeam să să scrii un articol cu lucrurile care te bucură sau te fac fericit. Ar fi un exercițiu bun și pentru tine și pentru noi, cititorii tăi. Spun asta pentru că în ultimul timp articolele tale par mai critice, mai sceptice…nu că ăsta ar fi un lucru rău sau că nu mai citesc cu aceeași plăcere articolele tale. Dar parcă nu mai ești chiar tu…cald, bun, tolerant! Înțeleg că lucrurile se schimbă și în funcție de asta și omul are o altă atitudine, altă perspectivă, dar îmi e dor de felul în care priveai viața cu ceva ani în urmă și cum mă faceai să mă simt și cum mă influențau pozitiv articolele tale! Nu te judec, nu te critic e doar o simplă părere! Ești același Om frumos și bun și sunt recunoscătoare că am avut ocazia să dau peste articolele tale! Te apreciez din toate punctele de vedere! Vă doresc tuturor o zi perfectă!”
P.S. îmi place articolul acesta și îți mulțumesc că ne bagi în seamă pe noi cititorii! Îmi place stilul tău de a scrie și modul în care gândești, nu am vrut să te descurajez… Eu îți voi citi mereu articolele cu aceeași ardoare și nerăbdare. A, și voi continua să comentez când voi avea ceva de spus. Vă doresc o zi frumoasă!
Se dezbate încă. Ce zici?
@Eliana, iar eu am încercat să-ți explic, în stilul meu, de ce scriu despre ce scriu. Nu te-am luat la mișto, am apreciat ce-ai zis, doar am spus de ce nu.
coaie, mie imi place cum scrii;
scrie cum iti vine, cum vrei tu;
restul e pustiu
hai la multi ani!
sa ne fie bine ca sa nu ne fie rau
@costel, boss, ăsta e cel mai frumos “coaie” care mi s-a zis vreodată. 😉
mai mihai mie imi lipsesc textele inspirate de mega image
ce se intampla ?
ai schimbat supermarket-ul? 🙂
@gabi, nu suntem prieteni pe Facebook, nu?
uite tocmai ti-am trimis un “friend request”
mie imi place asa cum e acum. Si inteleg. Si cum imi place sa comentez asa ca haterul, nu imi place sa comentez in acord cu lumea, etc. cum ar fi sa imi ceara cineva sa comentez pozitiv. Ar fi tragedie.
Pe de alta parte, sigur ca devii (devenim) mai hateri/cinici/sceptici odata cu varsta. Dar nu e ca semnalam lucruri negative, ca facem un kkt de bine societatii. Asta e doar rationalizare. E ca asta makes un tick.
@Mihai, eu prefer să cred că nu devin mai sceptic, ci că știu mai bine ce vreau. Știi ce zic?
@Mihai, cred că e de bine cu scepticismul ăla 🙂 Cică scepticii moderni utilizeaza gândirea critică și rațiunea pentru a valida sau infirma o chestie cu valoare de adevăr absolut. Adică nu halești orice doar pentru că e susținut de o masă critică, de o autoritate, de legende, mituri, etc, ci filtrezi informația și-ți permiți luxul de a te îndoi/ compara/ de a avea incertitudini etc.
@lotusull, that’s why eu nu cred în noțiunea de influencer. Consider că oamenii au suficient creier ca să nu se lase influențați de alții. Deciziile le aparțin.
Imi pare rău că am fost REA undeva mai sus,dar chiar nu mai pot sa aud,citesc despre oameni frumoși,gânduri frumoase,locuri frumoase,frumoase floricele.Băbăiatule tu chiar scrii bine.Iar uneori chiar bine rău de tot.Faptul ca devii mai aspru,cinic si incisiv in comentarii e singurul lucru normal in societatea aberantă a României.
Si sa te poți numi “coaie “e lucru mare.
Hai la mulți ani si la mai mare.
@Turbo, ai fost rea mai sus? Ia să caut să văd. 🙂
@Mihai , daca vine o firma care vinde ciorapi si vrea sa-si faca publicitate pe blogu` tau si vrea ca tu sa scrii ceva pozitiv pentru publicu` comercial ? ce faci ?
@Shoric, man, am multe articole pozitive (inclusiv plătite) pe blog. Scriu și despre lucruri care îmi plac. Doar că prefer să le scot în evidență pe cele care nu.
zic astia de la meteo ca vine zapada peste Sud-Est de maine . deci : hai afara la zapadaaa !!:)
@Shoric, mi-e teamă că asta ne așteaptă chiar dacă nu vrem. 🙁
si totusi nu vrei la zapaaaada . binee , pa:(
@Shoric, n-auzi că oricum nu e după mine?
Sexul oral are doua aspecte : unul pozitiv cand primesti si unul negativ cand dai (dureri de gat, febra musculara la muschii maxilarului, gusturi diverse functie de consumatie)…..cum sa scrii atunci despre asta ?…pozitiv sau negativ ?
@sorin, iată un punct de vedere. 😀
Bai!…un pic de conditie fizica pentru chestiile esentiale nu strica! Asa ca nu fi negativist! Sexul oral are numai aspecte pozitive!
“si afară plouă plouă, mâine va fi gheață nouă, va veni zăpada mare si vom patina mai tare, ca din nou s-a auzit: ne-a luat pe nepregatit’ , doar e gerul bobotezii, ăsta e rolul zăpezii” ?
Pai bine Mihai te dadeai mare gica duru pana acu si? Acuma ce faci? Pleci urechea la toti emoji.Vezi-ti de treaba si mergi tot asa inainte ca-i bine cum zici,hai La multi ani!
@florin, nu, man, dar am vrut să văd si io ce ziceți. Dacă mă trezeam ca toți îmi reproșați acelasi lucru, trebuia sa iau măsuri.
Acum vreo trei ani începusem să urmăresc blogul unei tipe care scria numai despre panseluțe, iubire, zen și alte chestii pozitive. Totul era, pe blogul ăla, roz bonbon, oamenii trebuie tratați cu iubire, cei răi sunt răi pentru că simt lipsa afecțiunii, dar dacă îi tratezi cu dragoste se îndreaptă, cine spune ”plod” când se referă la un copil n-are suflet (”cum să te referi în felul ăsta la un suflețel nevinovat?”), ce mai, nu vedeai urmă de negativism pe acolo…
Asta mă duce la motivul pentru care îmi place blogul tău: e real! Cu toată caterinca și expresiile la care mimozele fac alergie, vorbești despre viața pe care o trăim toți sau aproape toți (poate unii chiar trăiesc pe un norișor roz, să fie la ei acolo). Dacă vreau basme, am câteva cărți în bibliotecă 😀 Sau scriu eu o povestioară în care toate ”e bune” :)) Dar viața are și părți nasoale pe care n-are rost să le negăm, să băgăm gunoiul sub preș, că oricum pute chiar dacă negăm că e acolo 😀 Și e chiar benefic să vorbim despre ce nu ne convine, că nu suntem roboței setați pe iubire, armonie și atitudine zen :))
@Alina, ce blog era ăla?
Insomnii
@Alina, ai nervii tari de tot. Respect! N-aș intra pe un blog numit “insomnii” nici plătit la minutul de lectură. 😉
Ar trebui să cer banii :))) N-am nervii tari deloc, doar îmi place să încerc tot ce se poate, dar m-am plictisit rapid de atâta dulcegărie. Dacă-ți mai zic că am citit și trei cărți ale domnișoarei blogger, ori o să mă respecți și mai mult, ori o să spui că sunt nebună :))
@Alina, chiar TE ROG să mi le zici! Pleaseeeeee!
Fluturi, volumele 1, 2 și 3 (Irina Binder). Nu-s prea rele, dar nici reale nu par (deși autoarea spune că povestea e sută la sută autentică – mda, e o singură poveste, întinsă pe trei volume). Trebuie să recunosc, cărțile astea m-au ajutat… să-mi ridic self-esteem-ul :)) După primul volum, am fost sigură: i can do better than that 😀
@Alina, ahahahahahaaaaa. Irina Binder are blog? Practic, mi-ai făcut seara. Mâine la prima oră îl caut. :)))))
Nici șpaga nu mai merge ireproșabil. E inadmisibil!
@Comisaru’ Moldovan, să știi, chiar nu se mai poate așa!
Și dacă erau votate în unanimitate textele soft cu unicorni și panseluțe, tot nu te văd scriind despre ele. Ba ne trezeam și cu mailurile încărcate de “dulcegării” românești specifice care te satură. Pe motiv că suntem idioți.
Eu pot spune că am început să te citesc cam de când cu Poptămaș, că tot a fost menționat. Ne-am împacat bine o perioadă, am avut de multe ori divergențe de opinie, am avut o pauză lungă și apoi tot eu am revenit să te citesc. Sunt o persoană inconsecventă și greu de fidelizat din motive de plictiseală cronică, dar blogul tău și comentariile adiacente sunt singurele pe care le pot citi cu o oarecare regularitate, deci ceva trebuie să funcționeze.
@Irina, știu. Știu că ai plecat și ai revenit. Am recunoscut numele din adresa de email. 😉
@Mihai
Păi și atât? Fără flori, fără covor roșu, fără tratament preferențial? Păi se poate?
Eu as citi si ce scrii in jurnalul de sub perna! 🙂
Dar deocamdata ma delectez cu tot ce alegi sa impartasesti si cu noi.