11,774 cititori

România e o glumă proastă la care râd doar ei

Pe la începutul anilor 2000, taică-meu a decis că vrea să candideze la primărie în satul lui natal. Și nu pentru că s-a trezit el într-o dimineață, s-a uitat în oglindă și și-a spus “cred că mi-ar sta bine primar”, ci pentru că omul chiar era implicat în viața comunității de-acolo. Avea o bucată de pământ pe care o lucra și-o bibilea din primăvară până târziu în iarnă și, când îl căutai, omul era mai mult la țară decât acasă. Continuarea

6,407 cititori

Eşti o vacă proastă?

Ia fiţi atenţi aici ce chestie deosebit de interesantă am azi pentru voi.

Ieri m-a sunat un amic. Un prieten, aş putea zice, deşi viaţa ne-a cam despărţit şi el locuieşte acum în alt oraş. Nu vă spun în care anume şi o să înţelegeţi, citind mai jos, de ce. S-ar face nişte legături şi nu vreau să-l periclitez în niciun fel.

Continuarea

1,288 cititori

Pe ploaie, la mare

Zilele astea, mi-am dat seama de o chestie. E un fel de regula nescrisa, dar universal aplicabila. Care spune asa: daca te-ai dus in concediu la mare (se aplica si pentru week-end-urile prelungite) si ai prins vreme proasta, PENTRU NIMIC IN LUME SA NU RECUNOSTI ASTA!

Si mi se pare perfect justificat. Adica, repet, te-ai dus in concediu la mare, cum mortii ma-sii sa ploua? Asa ceva nu are cum. In momentul in care ai pasit pe plaja si vezi in jurul tau primii stropi de ploaie, creierul trebuie sa-ti intre in modul de negare si orice s-ar intampla, refuzi sa accepti ca asta ti se poate intampla TIE.

Am un amic care a fost la mare, acum vreo doua saptamani, in plina perioada de vreme nasoala. Toata tara era impanzita de coduri galbene, amenintari de vreme rea si ploi abundente, iar stirile de pe litoral ne aratau numai furtuni, umbrele de plaja zburatoare si oameni circuland cu barca prin mijlocul statiunilor.
Continuarea