Ia fiţi atenţi aici ce chestie deosebit de interesantă am azi pentru voi.
Ieri m-a sunat un amic. Un prieten, aş putea zice, deşi viaţa ne-a cam despărţit şi el locuieşte acum în alt oraş. Nu vă spun în care anume şi o să înţelegeţi, citind mai jos, de ce. S-ar face nişte legături şi nu vreau să-l periclitez în niciun fel.
Mi-a urat chestii (era şmecheria cu „sfântul Mihail”) şi apoi am mai povestit oleacă, de dragul vremurilor când abia ne mijeau tuleiele. Din vorbă în vorbă, am ajuns să discutăm despre „joburi”. Omul meu lucrează într-o multinaţională. Şi mi-a ridicat la fileu, instant, subiectul de azi. E foarte nemulţumit de atmosfera de la locul de muncă, dar are opţiuni foarte puţine să-l schimbe. După cum spuneam, nu stă în Bucureşti şi în provincie nu prea umblă câinii cu slujbe decente în coadă. Iar la el în oraş corporaţiile sunt la fel de dese ca reactoarele nucleare. Gen, aia unde lucrează el, este cam singura.
Bun, pe scurt, despre ce este vorba. Este nemulţumit (şi nu numai el, după câte spune) de modul cum interacţionează cu una dintre şefe. Mai precis, de cum vorbeşte ea cu ei. Cică ar fi la ordinea zilei adresări, în special către subalterne, de genul: „vacă proastă”. Da, aţi citit bine! Pătrunsă de importanţa dumneaei în organigrama companiei, una dinte „manageriţe” nu are niciun fel de jenă să li se adreseze colegelor, inferioare pe scara ierarhică, în acest „dulce” mod. Sincer, eu am cam rămas cu gura căscată când mi-a povestit şi am crezut că-mi zice la mişto. Nici pomeneală, era cât se poate de serios. Ah, am uitat un amănunt important: soţia prietenului meu lucrează în aceeaşi firmă. Era lângă el când vorbeam la telefon, ne-a auzit, şi a spus ceva de genul: „asta e nimic, am auzit-o zicând altele şi mai rele”.
Eu vreau să vă întreb doar atât. Fetelor, ziceţi-mi şi mie cum aţi reacţiona dacă şefa voastră v-ar mustra folosind expresia „eşti o vacă proastă”? Presupunem că aţi greşit ceva ce ţine de job şi în secunda doi vă pomeniţi cu apelativul ăsta. Ce-aţi face? Dar dacă s-ar întâmpla de mai multe ori?
Băieţi, aceeaşi întrebare: cam cum ar sta situaţia dacă l-aţi auzi pe unul dintre managerii voştri că vi se adresează cu „eşti un mare bou”? O dată, de două ori, de nouă ori.
Repet care sunt condiţiile, ca să fiu sigur că aţi înţeles. Ambii soţi lucrează în aceeaşi multinaţională. O eventuală demitere a unuia dintre ei, cred că ar duce mai devreme sau mai târziu şi la plecarea celuilalt. Salariile nu sunt rele deloc, mai ales pentru provincie. Şi probabilitatea să găseşti un alt loc de muncă, în condiții similare, este aproape de zero.
Deci?
sursa foto
Mai intai, joci cu materialul clientului: o inregistrezi de mai multe ori si o dai la tv, ca este la moda, sau faci un filmulet si o pui pe youtube. Adica o faci ras, iar daca pui pe youtube poti sa folosesti si numele corporatiei ca sa se simta si ei implicati. Daca nu e sefa cea mai mare, poate isi „primeste” ea demisia. Daca nu se intampla nimic si nu vrei sa te muti din oras, incepi la lucrezi la un plan pt a dezvolta o mica afacere locala. Si in ultimul rand, m-as muta din oras cu purcel, catel si as accepta ca atat pot si nu-i bai..poate prefer sa-mi vad de viata mea decat sa intru in jocul unei frustrate. Stiu, sunt f. resourceful 🙂 si, mai ales, solution oriented, cum ar zice americanu’. Succes!
Comentariu beton!196
@valentina, ştii că ce zici tu aici sună ca o povestire frumoasă, nu?
faza cu youtube si tv nu e o „poveste frumoasa”, se poate face foarte usor si cu rezultate. daca nu merge faza, recomand sa fie batuta. seara, sa nu te vada nimeni. in fiecare zi in care se comporta asta. poate la un moment dat face vaca proasta legatura intre comportamentul ei si bataie.
Comentariu beton!143
@Cris, un fel de „bate şaua să priceapă iapa”? 🙂
O sa iti raspund, dar mai intai cateva exemple scurte: o managerita luata de par de seful ei si tarata prin toate birourile sub ochii colegilor ei; injuraturi ca la usa cortului urmate de un scaun aruncat in usa pe care subalternul abia apucase s-o inchida; suturi in cur date unui angajat care daramase un palet cu pungi de faina din greseala, si, bineinteles, o punga aruncata spre capul lui; directorul pune 3 din managerii din subordine sa se imbrace in salopetele celor de la curatenie si ii pune sa faca curat in tot depozitul sub ochii angajatilor….si as putea continua. Astea se intamplau intr-un hipermarket in Romania secolului 21. Nici unul din cei „agresati” nu si-a dat demisia imediat dupa incidente. Ba, mai mult, tipa tarata de par a ajuns mai tarziu directoare, la fel ca cel care o umilise cu ceva timp inainte.
Acum, ce as face eu? As pleca fulgerator, chiar daca asta ar insemna si demisia sotiei. Probabil as zice si cate ceva inainte, fiindca am gura cam mare. Prefer sa spal wc-uri pe undeva decat sa fiu bataia de joc a vreunui astfel de „stapan de sclavi”. Dar, nu toti gandesc asa. Teama de un viitor nesigur ii face sa accepte chestii de neimaginat de la superiorii ierarhici sau patroni. Sclavagism modern, parca asa ii zice.?
Comentariu beton!344
Ar fi o problema: ca spalator de wc-uri vei avea in mod sigur parte de un tratament mult mai rau 🙁
Se dezbate încă. Ce zici?74
@Dan, poate ca da, poate ca nu. Dar sa stai sa accepti situatia pe motiv ca in alta parte poate fi mai rau, nu e o solutie. Din punctul meu de vedere, viata e prea scurta ca sa stai sa accepti mizerii de la toti tampitii. Nu zic ca aceasta atitudine mi-a adus numai lucruri bune in viata, dar asa sunt eu.
Comentariu beton!112
Ai dreptate, cea mai buna solutie e sa-ti pregatesti plecarea, dar trebuie sa ai rabdare pentru asta. Ceva in genul in care a spus [email protected] mai jos. Doar de 3 ori am plecat cu demisie pina acum 🙁
@Ionut, fix aşa îi zice.
@Mihai, punând în balanță lucrurile pe care le-ai zis tu…mi-aş băga picioarele în el de job. Sincer. Deci, o las naiba de companie şi de tutele care suferă de şefie. Ințeleg ca e singura din zonă, lucrez cu partenerul, etc, dar nu pot să mă las călcată in picioare. Măcar demnitate să am intr-o țară in care de restul s-a cam ales praful. Noi facem banii, nu banii ne fac pe noi.
Comentariu beton!151
@AnnaD, şi ratele şi copilul care cere de mâncare?
Mihai, mănânc pământ. Dar să mă las călcată în picioare niciodată. Mai sunt şi părinți, frați, prieteni, nu suntem singuri pe lume. Dar nu pot să accept să fiu tratată ca un preş şi să mai şi tac din gură.
Se dezbate încă. Ce zici?71
@AnnaD, bun aşa.
Daca se poate, proces civil cu martori (impotriva stapanei/ului). Daca nu, reconfigurarea fetei aceleiasi idioate/idiot – fara martori.
De ce sa pleci tu. Sa plece sefa proasta…
Comentariu beton!203
@mihailtoma, nu prea merge asta cu reconfigurarea feţei când vorbim despre o femeie. Zic şi eu.
nu neaparat a fetei. ce naiba, in orice catun exista smardoi profesionisti!
De ce nu face reclamatie la HR?
Comentariu beton!91
@Alexandra, din câte am înţeles ar fi degeaba, frecţie la picior de lemn.
Daca e multinaționala, sigur are ceva proceduri si pentru astfel de cazuri. Reclamația la HR e singura soluție. nimeni nu e veșnic pe un post, oricâte proptele ar avea. Însă, as înregistra-o înainte, sa nu aiba motiv sa spună ca nu e adevărat.
Comentariu beton!160
Da, inregistrare, reclamatie la hr si as traduce-o + trimite-o si la CEO.
Comentariu beton!140
@Nicole, şi uite că totuşi nu au curaj să facă asta…
@Lady, ştii ce frumos sună în teorie şi ce greu se pune asta în practică? Ai impresia că aia o să stea s-o înregistrezi tu cu telefonul? Sau te duci la job cu echipament de James Bond asupra ta?
absolut de acord, am lucrat si eu in multinationale….Managerul local nu e Dumnezeu, are o GRAMADA de superiori. Cu probe si martori pleaca aia mancand pamantul.
Se dezbate încă. Ce zici?41
Nu as pleca din prima,pt siguranta materiala imediata,dar timpul liber l-as ocupa 100%cu cautarea unui alt loc de munca(cu toate neajunsurile).
Se dezbate încă. Ce zici?60
@Adriana, cu condiţia să ai unde să mai găseşti un loc de muncă pe la acelaşi nivel.
Am avut si eu o experiență intr-o companie in care era si este matriarhat.
Sunt groaznice femeile puse in postura de a fi șefe,mai ales unele care au frustrări.
Si daca mai sunt si la ciclu,se agita hormonul in ele,si au un comportament fix de vaca proasta.Si culmea e ca răzbunarea merge tot pe femei.
Eu am plecat oricum din acea companie, dar nu recomand acest lucru decât dacă ai o altă variantă.
Nu sunt misogin,dar femeile sunt groaznice in functii de conducere,o sa mă feresc cât pot de asemenea situatii.Punct.
Se dezbate încă. Ce zici?1516
Matriarhatul ăla era cumva la Telus? ?
@cetateanu’ turmentat, parcă n-aş generaliza.
Mihai,femeile sunt cele mai faine colege,cu toate m-am inteles foarte bine,chiar si cele mai acre ma suna si acum dupa ani sa schimbe doua vorbe cu mine,dar in postura de sefe nu ne prea iubim
Se dezbate încă. Ce zici?32
@cetateanu’ turmentat, nici măcar seara, după program? :))))))
O situție extrem de urâtă. Poate ambii au rate la casă , poate nu iși permit să ramână amandoi fără job. Trist.
Eu personal i-aș da dinții jos.
Din păcate acest caz nu e singular .Oamenii iși lasă orgoliul călcat in picioare tocmai datorită zilei nesigure de mâine.
Ar trebui inregistrată , strânși martori , făcut sesizare șefilor ierarhici , eventual plângere penală.
Dacă nu merge …o corecție aplicată la ceas de seară , intre patru ochi…ar pica la fix.
Comentariu beton!100
@Florin, dacă era bărbat mergea asta cu „corecţia”. Aşa…
Mihai , nu ai mai văzut cafteală intre fete?
@Florin, ba da, dar cam rar. Mi-aş dori mai des. :)))))
Dacă chestia asta mi s-ar fi întîmplat pe la 20, 30, 40 de ani la tinerețe, aș fi văzut negru-n fața ochilor, mi-aș fi pierdut firea, aș fi tras un perdaf memorabil și-aș fi plecat cu orice risc (de fapt, fără să țin cont de nimic – așa cum am și făcut în vreo 2 cazuri). Dacă mi s-ar întîmpla acum la 60 de ani, aș răspunde probabil politicos și rece și m-aș gîndi la o modalitate prin care să expun pesoana respectivă (așa mai lucid și mai la rece). Doar că, pentru ambele situații, eu n-aș fi avut mare lucru de pierdut. Sincer, habar n-am ce aș face dacă de ceea ce fac sau spun eu mai depinde și altcineva. În plus, nu toți suntem gata să lăsăm tot și s-o luăm de la capăt. Și nu toți avem același tip de temperament.
Comentariu beton!90
@Akafix, şi mai e ceva. Oamenii se obişnuiesc aşa şi-şi spun că se poate şi mai rău. 🙁
Acum multi ani, ma dusai o fabrica de confectii, sa ma angajez.
Pentru ca cel ce trebuia sa imi faca instructajul pentru jobul pentru care aplicai era cu capra la raze o perioada, ma dusai sa fac pe secretara, fara nicio problema.
Numa ca fiind fabrica de confectii, suna telefonul ala in draci, comenzi, retururi etc., de n-aveam timp sa beau apa.
Pentru ca venise foarte mult de lucru, o parte in muncitoare stateau cu mine in birou si desfaceau nu stiu ce material, totul pe muteste.
Cum aparea una de I se spunea „doamna”, toate erau mute, nu ca pina atunci scoteau vreo vorba.
Si le facea „doamna” asta cu ou si cu otet, era mina dreapta a patronului, o croitoreasa probabil cu experienta, dar vorbea foarte urat cu fetele alea.
Proastele dracu, idiotelor, miscati-va tampitelor.
Eram de o saptamana la lucru, faceam tot pe secretara, cand vine „doamna” si incepe sa urle in birou ca de ce vorbesc la telefon.Termin ce aveam de vorbit cu un client sii ii explic femeii ca omul voia o comanda.Ea, tuna si fulgera, incepand si cu mine:proasta dracului, tampito, trebuie sa scurtezi convorbirea, ce, esti angajata sa palavragesti, esti o cretina.
Momnetan eram angajata se pare sa vcorbesc cu clientii, daca nu vorbeam, oricum nu aveam ce face, ca nenea de ma instruia nu venise.
Am incercat sa ii explic iarasi situatia, deja daduse in colaps, urla de descreierata.
Eram in perioada de proba, doua saptamani.
Fetele se facusera mici, se vedea clar ca erau terorizate.
Si ma ridic de la birou, ma duc la „doamna” pulii mele, o iau de guler , si ii spun:pai fututi mortii ma-tii de taranca, cine pula mea esti tu sa urli la mine, esti o vaca cu doua clase mai mult ca trenul si iti permiti sa tipi la mine.o data daca mai tipi, iti sparg fata.
Si mi-am luat geanta sI dusa am fost, nu m-am mai intors la locul ala de munca, unde teroarea era la ea acasa.
Comentariu beton!390
@Miki, trebuie să te scot la un suc. Îl meriţi. 🙂
Te sfătuiesc să achiți nota de plată ? Altfel….nu te văd bine , Mihai
Comentariu beton!130
@Florin, las şi şpagă, doar nu vrei să risc o mamă de bătaie în public. 😉
@Miki…de la mine meriti un fildes. Ai primit un mare like…il meriti….
Eu imi permit sa povestesc o faza petrecuta acum multi si buni ani in urma.
Lucram la o sectie din Bucuresti si am avut un conflict cu unul dintre colegi, care chiar suferea de „sefie”. Un idiot adus in sistem pe pile, ca multi altii. Ne-am spurcat un pic, apoi, cand m-a injurat de mama, am vazut rosu in fata ochilor…concret…prins de cravata, dat cu capul de birou.
Evident ca s-a dus cu para la seful de sectie, care m-a chemat la el sa ma certe. Nu a avut bunul simt sa ma intrebe si pe mine ce s-a intamplat, sa imi spun punctul de vedere….la un moment dat, am inceput sa urlu la el, pur si simplu..s-a facut liniste si am apucat sa ii povestesc motivul…injuratul de mama, la mine se lasa cu dintii sparti, in mod clar. Frate…ai o problema CU MINE???? ma injuri PE MINE…de ce si cum vrei tu…ma lasa rece sau incep si eu sa te injur si trec prin toti sfintii din calendar…credeti-ma, sunt in stare sa injur vreo 3 ore fara sa ma opresc si fara sa obosesc…
Acu, oligofrenul ala ce se gaseste sa faca?
Citez din memorie:
„Ce daca te-a injurat de mama, bai boule…si eu pot sa te injur…” si a urmat injuratura, evident…
Urmarea? a fost nevoit sa isi puna dantura…patru dinti din fata pa…pa…
Evident ca scandalul nu s-a oprit aici….am fost mutat 1 an la cea mai de cacat sectie, dar nu am regretat nicio secunda gestul…SI ACUM IMI AMINTESC CU O DEOSEBITA PLACERE FAZA…..
Si acum, colegii mei de la sectia respectiva isi aduca aminte cu placere si, de cate ori ma vad, radem de faza in sine….
Trecand de cealalta parte a baricadei…intamplarea a facut sa fiu manager in misiunile UNMIK (UN Mission in Kosovo) si EULEX (tot Kosovo)..si am fost sef de regiune, echivalentul unui inspector sef de la judet, in Romania…cu 1200 de locali si 125 de internationali in subordine…
NICIO SECUNDA NU MI-AM PERMIS sa vorbesc altfel decat super politicos. Nu mi-am permis sa injur, sau sa fac afirmati jignitoare la adresa celor din subordinea mea…chiar daca multi ar fi meritat…
Atunci cand ajungi intr-o pozitie in care raspunzi fie chiar si de 2 sau 3 oameni, dar nu numai acolo, ci in general la locul de munca, atitudinea trebuie sa fie una model…nu iti permiti sa iti dai drumul la gura, in primul rand din respect pentru tine…
ATATA TIMP CAT CELOR DIN JUR LE ARATI RESPECT MAXIM, VEI PRIMI RESPECT MAXIM…iar situatiile tensionate trebuie sa inveti sa le gestionezi cu cap…simplu…
gata pe azi, ca va ajunge…:))
hai sa fiti iubiti
PS. Probabil ca totul se rezuma la educatia primita
Comentariu beton!451
@SorinB, când ne-om vedea să-mi aduci aminte să-ţi dau o bere. Jos pălăria!
Mihai, şi eu dau. Dar ridic miza la o navetă!! 🙂 Am zis eu că mare noroc au negresele alea cu un om ca Sorin prin zonă. 🙂
@AnnaD, aiurea! N-ai văzut că n-a atins niciuna? :)))))
Ba da, @Mihai, am văzut. Nici măcar n-au habar ce au în zonă. Propun un buton de translate, măcar la post-urile lui, să vază si ochiul lor ce pierd! Not all is lost!! :)))
@Mihai..multumesc pentru oferta, dar eu nu ma ating de alcool, ever. Cat despre negrese, no way…am acasa romanca ce merita tot ce e mai bun, asa ca…..am sa ma multumesc sa imi folosesc imaginatia, atunci cand voi povesti pietenilor mei…atat. Dupa cum am mai spus, eu sunt barbatul unei singure femei…
O precizare pentru cei care cred ca s-ar putea rezolva cu plangere penala, reclamatie, HR etc.: mai, fratilor, de ce iesim in aceste zile in strada? Coruptie, nepotism, relatii de tip mafiot intre institutiile statului si diversi …alea, alea. Caile decente si legale nu au treaba, nu se rezolva nimic. Cu cat firma e mai mare, cu atat „proptelele” si relatiile sunt mai puternice. Tot ala „agresat” pica de fraier. Mai ales intr-un oras de provincie, cum e cazul de fata. In asemenea cazuri exista doar 2 variante: pleci sau induri (bine, ar mai fi si a treia, spusa pe aici, aia cu discutia intre….patru ochi, dar tot la plecat duce). Poate se schimba treaba, ca d-aia tremuram prin piata. Ma indoiesc, dar…..
Comentariu beton!80
@Ionut, cam la concluzia asta ajunsese şi amicul meu.
Pai eu cred ca daca tot ce facem este sa iesim in piata, atunci lucrurile vor ramane exact la fel. Fiecare dintre noi trebuie sa lucreze si la nivel micro pentru a produce schimbarile, nu sa astepte sa le rezolve altcineva problemele.
In primul rand prietenul tau ar trebui sa o roage pe doamna respective sa nu ii vorbeasca in halul, pardon felul acela.Ulterior, daca tot nu se opreste, trebuie sa reclame la superiorul doamnei si la HR. In companiile multinationale nu este atat de usor sa dai un om afara. Trebuie dat un calificativ slab si apoi facut un plan de imbunatatire urmarit pe cel putin 6 luni. Daca merg pe idea cu desfiintarea pozitiei, trebuie sa ii gaseasca altceva in companie si sa ii ofere salarii compensatorii. Si sincer, cred ca nu ar face HR-ul asa ceva doar de dragul doamnei ‘vaca proasta’, sunt convinsa ca daca asa ii e firea, nu vorbeste mai frumos cu persoanele din HR cu functie ierarhica mai jos decat a ei.
@sisley, eu cred că oamenii de acolo ştiu că există proceduri de genul acesta şi cu toate astea…
pai termina propozitia, te rog. Ca daca ma lasi pe mine sa o termin suna cam asa „sunt prea lasi sa o faca”. Faptul ca au un copil ar trebui sa ii faca sa fie demni si sa lupte pentru respectarea regulilor. Sau hai sa intreb altfel, daca educatoarea i-ar vorbi copilului in acelasi fel ca ‘doamna’ de la birou, l-ar lasa la aceeasi gradi pentru ca este una singura de stat in localitatea respectiva si nu au bani sa il mute la cea de stat?
Se dezbate încă. Ce zici?60
@sisley, păi în cazul copilului e mai uşor. Cred că nu este vorba musai de laşitate. S-a mers numai aşa până acum în ţara asta şi oamenii se tem. Poate de acum să se schimbe ceva.
Mapa profesionala a menegeritei ce zice? O recomanda ceva sau cineva?! Ca prin multinationale e o curvasaraie. ..
@emmanuella, apăi asta chiar nu am de unde să ştiu.
Daca dimineata trag cainii de tine ca sa mergi la job, renunta . Cauta-ti in alta parte . Nu se merita sa-ti lasi sanatatea pe-acolo . Spun lucrurile acestea din proprie experienta . In acelasi timp , exista si notiunea de hartuire la locul de munca . O multinationala care se respecta ar trebui sa fie atenta la angajati . Ce fel de multinationala de rahat este asta ?
@stela, nu poţi să condamni o multinaţională întreagă pentru un om care alege să fie nesimţit.
Stai putin, nu inteleg ceva. Tipa vorbeste asa doar cu femeile?
@Madalina, din câte am înţeles, de răstit se răsteşte la toată lumea, dar de jignit în special femile, da.
Aha, ok. Probabil incepe cu rastitul, vede ca merge, apoi trece la injuraturi. Nu stiu sa zic exact ce si cum as face, dar cu siguranta la mine s-ar opri la partea cu rastitul. Poate sa fie ea mama lui Stefan cel Mare, as face-o de cacao in mod constant si as lua-o la misto cu zambetul pe buze. In cel mai politicos mod, evident. Sa vedem care pe care.
De ce sa renunt eu? Sa plece ea. Ea e cea care nu isi face treaba calumea.
@Madalina, în teorie sună bine, în practică…
Nu as lua personal jignirile ei si nici nu m-as enerva, pentru ca stiu ca asta urmareste. De ce sa ii dau ce vrea? Nu nu.
Am avut de curand o situatie delicata cu unul dintre managerii din Franta care m-a sunat crizat, insinuand ca am ratat un mail si ca il trag altii pe el la raspundere, chipurile din cauza ca am gresit eu.
Ridicase tonul la mine si tot imi baga pastile ca nu e vina nimanui, dar nu se poate sa facem greseli din astea, bla bla.
Am rezolvat problema, si la cateva minute ma suna iar, pregatit sa imi mai arunce niste prostii in fata. Ii explic ca nu a fost nicio greseala umana, ci noul CRM si se lumineaza, apoi incepe cu scuzele si cu multumirile… Cred ca si-a cerut scuze de cel putin cinci ori.
La cateva zile, a trebuit sa il sun si imi raspunde super relaxat si deschis, aproape strigand (cred ca are o problema cu tonul vocii, totusi) „Buenos diaaaaas, Madalina!” N-am inteles de unde a venit aceasta reactie, dar am ras continuu cu el in telefon.
Desigur ca datele problemei nu sunt aceleasi, dar e foarte important sa nu ii lasi sa obtina ce vor: sa te vada umilit si spasit, sa aiba impresia ca te pot strivi ca pe un gandac.
@Madalina, e uşor diferit ce povesteşti tu aici, faţă de ce zice amicul meu. Francezul tău pare a avea totuşi creier şi bun simţ.
@Mihai: nu-i, ma, frantzuz. Aia zic „bonjour”
@adi, o vorbi în dialect.
Javra, de-asta face asa? ca stie, oamenii n-au unde se duce? inregistrata in „momentele de glorie” si trimise email la superiori? e riscant asa e, poti sa „zbori”? la tv ar fi mai sigur, dar cu email fictiv sa nu te „prinda” ca iar „zbori”? eu asa as face , zau? bine asa am facut si cu un prof ce ne „blagoslovea” la fel? copile de liceu ce ne-am gandit????? La tv? si asa am facut. L-am inregistrat(o colega avea pe cineva la un tv local) si l-a bagat cu nume, tot?
@kya, când eşti copil e mai uşor, este şi inconştienţa vârstei. Când ai rate şi copil de crescut…
Inconstienta varstei cui? Domnul prof avea 50 de ani si noi eram super de treaba(am terminat scoala in ’97) la liceu pedagogic deci….. Fara fițe, copii muncitori, fara baieti,stat in internat? iar faza cu „vaca proasta”, „tâmpite”, „putori” erau la ordinea zilei….. De ce??? Nimanui nu ar trebui sa i se adreseze cineva asa? cu ce drept ar trebui sa suportam acum? Al ratelor? Suntem adulti dar suntem traumatizati de copii, adulti ce nu gasesc rezolvari prin prisma varstei? daca copilului nostru i s-ar adresa asa un cadru didactic sau una de pe strada, s-ar lasa cu omor. De ce schimbam macazul cand e vorba de noi? Din cauza ratelor? Se gasesc „rezolvari” si altfel pentru astfel de „elemente”? Dar nu poti sa stai si sa induri fiindca nu mai suntem in comunism? nu te baga nimeni „la bulău” si exista mass media ce uneori face mult bine? Fiindca am coloana vertebrala(cam subrezita ce-i drept ?) mi-a adus uneori prejudicii, dar astfel am invatat cum trebuie sa si „pui problema” pentru a rezolva ceva. Daca nu se poate, asta e, macar stiu sa se fereasca de mine ca-s a dracu’?
@kya, încercam să spun că iei mai uşor hotărâri radicale când esti tânar.
??? din pacate, gandirea „radicala” nu mi s-a schimbat cu varsta??? si am rate si copil mic??? aoleo, cred ca-i de rau??? daca pana acum, de acum incolo-i cam tarziu? dar macar n-am plecat capul in fata nimanui(motive corecte, logice, de bun simt, nu le am cu mahalagismele si scandalul?) si traiesc frumos si linistit? asta e tot ce conteaza pana la urma? nu trebuie sa plece cei ce n-au nicio vina, trebuie s-o faca sa plateasca pe „vaca aia proasta” si frustrata? in viata trebuie sa lupti sa-ti gasesti locul?
@kya, săracu’ omul ăla (Bogdan), de-aia nu zice azi nimic? I-ai dat interzis? :)))))
@Mihai Care, cine, unde? 😀 Prezent! :))) Doar niste treaba pe aici,in rest, de acord cu Kya 😀
Hai maaaa,nu fi asa… ea nu mi-a dat niciodata interzis la ceva…. si nici eu ei! Pana acum nu am gasit nici unul la ce sa ne dam 😀 :))
In rest,legat de subiect… Si eu as pleca. Pe principiul a ceva asemanator mi-am dat demisia din cadrul armatei… Bine, inca nu aparusera „cuvintele de alint”. Cand am fost la comandantul unitatii sa imi semneze demisia initial mi-a refuzat-o.. „te mut pe alt vapor numai nu pleca ” si i-am raspuns scurt..” nu multumesc,imi pare rau dar eu unde scuip,nu ling”..
@Bogdan, zici că nu ai interdicţie la nimic? Hmmm… 🙂
Corect? NIMIC!!!! ? Interdictiile pot fi „ocolite”, dar cand nu exista…. „Un amore grande”? lasand gluma deoparte, ce putem face pentru ca sa nu ne mai lasam calcati in picioare moral? Peste tot sunt „personaje” de genul, dar cum putem invata sa reactionam in asa fel incat sa nu ne pierdem serviciul, dar sa nu ne mai frece nici ridichea cate una???
@kya, nu mă provoca să vorbesc prostii. :))))
@Mihai Inca nu…. ? si nici nu cred ca va avea ocazia vreodata.. ??
Ps: Te provoc eu ??
Aş pune mai întîi întrebarea, eventual într-o şedinţă comună cu alte persoane supuse la acelaşi tratament: „Dvs cum v-aţi simţi dacă un superior vi s-ar adresa aşa cum o faceţi?”
Apoi, dacă nu se rezolvă, o scrisoare comună, semnată de toţi cei afectaţi trimisă direct la patronul firmei. Ăla mare al multinaţionalei. Sigur cei de afară sunt mai sensibili la acest gen de manifestări.
PS lăsaţi oameni buni frica deoparte. Că pe asta mizează toţi cei care o iau pe arătură cînd se simt mari conducători.
Comentariu beton!90