4,037 cititori

Cam așa cu eu cel de la 16 ani

Văz că e o modă sau ceva despre ce-ai face dacă te-ai întâlni cu tine însuți cel de la vârsta de 16 ani. E mișto ideea, m-a coafat la marele fix. Imediat mi-a venit în minte ce mi-aș spune dac-aș sta de vorbă vreo două minuțele cu mine cel de la vârsta aia de mare angajament.

M-am tot gândit cum aş sta în faţa acelui adolescent timid, cu privire senina. Cum m-aş uita cu duioşie la părul lui creţ, bătut de vântul dimineţilor de vară. Mi-au dat lacrimile imaginându-mi cum ar tresări atunci când mâna mea, aşezată pe umărul lui, l-ar întrerupe din visare. Pentru că da, mi-ar plăcea să mă uit direct în ochii celui de atunci, să-mi redescopăr privirea lipsită de griji și să-mi spun cât se poate de cald şi binevoitor un singur lucru: Continuarea

2,610 cititori

Ce-am învățat în această viață!

Dacă mă gândesc că uneori mă comport ca un adolescent imberb, aș putea spune că n-am învățat nimic. Dar am învățat, am învățat o grămadă.

Am învățat că dacă faci ce-ți place și te ții de treabă (că doar îți place, nu?), până la urmă n-ai cum să nu reușești.

Am învățat că verbul „a încerca” este doar preambulul eșecului. Da, ori de câte ori răspunzi cuiva cu „o să încerc”, îți asumi mental că vei da greș. Verbul corect este „a face”. Și faci, chiar dacă uneori iese prost. Continuarea