Băbăieți, io știu că deja vi s-a luat de câte îndemnuri cu „să fim mai buni, să facem și să dregem” ați văzut deja prin feed-urile din spațiul carpato-danubiano-pontic zilele astea. Că doar așa e trendul, vine Crăciunul și trebuie să fii mai bun, în restul anului nu mai contează ce faci. Dar tocmai pentru că eu știu foarte bine ce fel de oameni ne-am strâns pe-aici și cum am reușit să fim „mai buni” fără să fie nevoie de nicio sărbătoare a nașterii tâmplarului, mă gândeam că poate reușim din nou.

[Aici ar fi trebuit să urmeze un paragraf lacrimogen în care să vă descriu cu lux de amănunte ce înseamnă niște copii care suferă și cât de dificil e să faci rost de bani pentru îngrijirea lor în fiecare lună. Dar consider că v-aș jigni inteligența făcând asta, pentru că știu prea bine că sunteți genul ăla de oameni pe care-i duce capul].

Bref, ca să n-o lungim inutil, copiii de la Hospice Casa Speranței ar mai avea nevoie de noi încă o dată. Motivul ar fi că Academia de Optimism a fost acceptată în concursul „Bursa Binelui” și încearcă să strângă o sumă, din donații, care s-o ajute să ajungă în faza următoare a competiției și chiar s-o câștige. Pentru că, dacă la final se clasează între primele trei proiecte, toate sumele donate se vor dubla automat. Iar sume dublate înseamnă mai multe chestii pentru copiii de care au grijă cei de la Casa Speranței. Atât de simplu, restul e blabla.

Și ca să nu ziceți că doar dau din gură (mă rog, din taste) fără să fac nimic concret, am donat eu primul.

Deci, ce ziceți, reușim să-i ducem în faza următoare?

P.S. Considerați donația asta pentru copii un cadou de Crăciun pentru mine. Ca să vedeți ce ușor scăpați, gândiți-vă cum ar fi fost chiar să trebuiască să-mi luați cadou și să alergați de nebuni prin magazine întrebându-vă disperați: „oare ce să-i iau, dacă nu-i place nebunului eșarfa asta?”

mihai_vasilescu_hospice_casa_sperantei