6,546 cititori

Ce facem când găsim o geantă plină cu bani?

E seară, e târziu, ești obosit și mergi spre casă. Pe jos, cu metroul, cu ratb-ul, nu contează. Cert e că ești singur-singurel și la un moment dat găsești o geantă, un rucsac, un troller sau ceva de genul. Te uiți în dreapta, te uiți în stânga, în spate, în față, nimeni. Așa că te prinzi repede că obiectul e uitat sau pierdut. Ei, în momentul ăla, presupunând că nu ești ca mine, te apropii de el să-l deschizi, să vezi ce e cu el. Zic „presupunând că nu ești ca mine” pentru că io n-aș avea în veci inițiative din astea chiar dacă obiectul ăla ar fi un cufăr de jdemii de euro de la louis vuitton (mi-e oleacă silă să pun mâna pe lucruri de genul ăsta, nu de alta). Continuarea

7,636 cititori

Încă n-au terminat

– Trebuie să veniți la secție să dați declarație.

E anul 2008. Pe fie-mea a lovit-o o mașină pe trecerea de pietoni. A „scăpat” cu o fractură dublă de gleznă. E la spital, e sub control, a trecut panica inițială în care-ți vine să omori pe toată lumea, suntem la faza în care organele trebuie să-și respecte obligațiile birocratice.

Mă duc la secție să dau declarație. Întreb ofițerul de serviciu unde trebuie să ajung. Îmi arată plictisit cu un deget să urc pe scări și-mi spune numărul biroului. Urc. Țac-țac-țac se aude un zgomot metalic încă de cum pun piciorul pe prima treaptă. Mai urc un etaj. Țac-țac-țac se aude în continuare, din ce în ce mai tare.

Continuarea

6,200 cititori

Când ai dat ultima oară șpagă?

Am tot văzut pe-aici discuții referitoare la șpăgi și la, din păcate, necesitatea lor în România zilelor noastre.

Discuții în urma cărora am stat și m-am gândit o grămadă, dar jur că nu reușesc să-mi amintesc când am dat ultima oară șpagă. Serios, nu am nicio amintire recentă despre cum aș fi dat cuiva bani sau vreo “atenție” ca să mă ajute cu ceva.

Poliția nu m-a mai oprit de nu mai țin minte când și oricum nici nu cred c-aș mai avea curajul să le-o servesc pe-aia cu „hai să ne înțelegem” sau să le bag niște bani în certificatul de înmatriculare (chestie care ar fi de domeniul fantasticului, având în vedere că în majoritatea timpului nu am cash la mine).

În spital, din fericire, n-am fost nevoit să calc, pe la administrația financiară sau pe unde se mai practică acest străvechi obicei, la fel, n-am mai ajuns recent. Continuarea

5,604 cititori

Țara lui Papură Vodă

Poate vă era dor să mai vedeți știri cu idioți. Sau poate ați văzut-o deja, dar n-ați vrut să vă enervați. Lăsați că reglăm acum acest neajuns.

Mdeci, din imaginile de mai jos, eu înțeleg așa: doi polițiști au oprit o mașină în trafic și în momentul în care au cerut ca șoferul (o femeie) sa execute un test cu alcooltestul, a sărit onor soțul de pe locul din  dreapta si-a început să-i ia la pulă pe cei doi polițiști, pe motiv că de ce nu, dacă așa vor mușchii lui. Și când zic “a început să-i ia la pulă” nu aberez, ascultați pe înregistrare și-o să auziți cum îi zice unuia dintre ei fix așa: “dă-te-n pula mea”. Bine, asta pe lângă multe alte mizerii pe care le vomită pe bandă rulantă.

Continuarea

5,136 cititori

Și replica zilei de ieri merge la

Ofițerul de serviciu de la Secția 14 Poliție.

Ieri, în timp ce făceam procesul verbal de predare-primire al unui portofel găsit la metrou, am avut inspirația să le citesc ofițerilor de serviciu comentariile de pe Facebook care-mi spuneau să nu cumva să mă duc să-l predau la Poliție, pentru că poliția o să facă orice cu el mai puțin treaba pentru care e plătită. Inclusiv că o să-i fure banii omului și-o să-i dea mumu. Continuarea

5,915 cititori

Un bătrân atât de trist, după vorbă, după port

Mi-am pierdut buletinul. Astăzi am mers să-mi fac altul. La secția de poliție, în fața mea, era un bătrânel de 86 de ani care aștepta răbdător tot la buletine. Avea un picior din lemn de cireș pe care timpul își încrustase necruțător trecerea neiertătoare. Iar pe față-i blândă și brăzdată de riduri se citea bunătatea, era fața bunicilor din cărțile copilăriei noastre.

După câteva minute de așteptare, ca să mai rup atmosfera rece din încăpere, îl întreb:

– De ce vreți să vă schimbați buletinul?

Surprins, dă să răspundă și deodată văd cum îl năpadesc amintirile, iar ochii lui căprui au zâmbit trist și s-au umplut de lacrimi. Când mi-a răspuns, vocea îi tremura de emoție: Continuarea

15,553 cititori

Un jeg uman și-o lege prea blândă

Un băiat în vârstă de 32 de ani, din Iași, a accidentat mortal o persoană, apoi a întors mașina și a fugit de la locul faptei. Șoferul, avocat de profesie, era băut (1,23 miligrame pe litru alcool pur în aerul expirat) și avea permisul în stare de suspendare, tot pentru alcool la volan. Victima se afla pe trotuar, în dreptul unei treceri de pietoni, aștepta culoarea verde a semaforului. (știrea completă aici).

Acum, de ce cred eu că a fost posibil să se întâmple așa ceva? Primul și cel mai important motiv este chiar legea. Care prevede sancțiuni mult prea blânde referitor la cei care beau și conduc. Din punctul meu de vedere aș suspenda permisul pe viață (fără drept de re-examinare), aș da o amendă pentru care un salariat obișnuit (nu manager la Poșta Română sau la Metrorex) ar trebui să facă credit de nevoi personale și nu în ultimul rând aș da niște pârnăiță cu executare. Toate astea doar pentru urcat băut la volan și surprins de vreun filtru al poliției în trafic. Continuarea

37,314 cititori

Sângele meu are o tentă de albastru

Text scris de Sorin B, colegul nostru de comentarii, cel care și-a ales să practice meseria de polițist.

………………………………………………………………………

În lumina recentelor evenimente din SUA, vreau să vorbesc puțin despre asta, având în vedere informațiile care au ajuns la mine prin intermediul mass-media și net. Am înțeles că, un polițist a ucis un bărbat de culoare, în timp ce prietena lui era pe stream, pe FB. Nu am toate informațiile despre caz, nu știu de ce polițistul respectiv a luat decizia de a folosi armamentul din dotare și de a suprima o viață. Rezultatul a fost că un om a murit. Aici aș vrea să insist puțin. Ce se întâmplă cu un om în uniformă, dotat cu o armă letală, pus în fața unei situații în care decide să facă uz de ea? Nu pot vorbi pentru toți, am să vorbesc pentru mine: este vorba despre o fracțiune de secundă, în care timpul parcă se dilată, în care degetul se chircește în garda trăgaciului și, după o fracțiune de secundă, se aude bubuitul care precede plecarea glonțului care, odată plecat, nimeni și nimic nu-l mai poate întoarce. Rezultatul? Vă las pe voi să vă imaginați, dar nu cred că vreți. Cam atât despre prima parte.

Continuarea

17,055 cititori

Deci n-am greșit, chiar are pula mică

Vă pregătisem altceva pentru azi, de hăhăială, dar când am văzut declarația cocalarului ăla de la Bistrița, Jenor Beudean, m-am sucit.

Bă, cât de mârlete să fii, să nu ai coaie să poți spune ceva de genul “am greșit, dom’le, eram și eu nervos, agitat, grăbit și am greșit”. După care s-o suni pe femeia aia și să-i ceri scuze, să-i explici că nu știi ce s-a întâmplat cu tine, pur și simplu te-au lăsat nervii și că vrei să faci orice e cu putință ca să poată trece peste ce s-a întâmplat. Continuarea

10,599 cititori

Metoda “accidentul” pe propria-mi piele

Mai precis pe a maică-mii.

Frate, și îmi propusesem să discut cu ea despre jegoșii ăstia care sună bătrânii să-i facă de bani, dar am uitat cu desăvârșire. Ei bine, s-a dovedit că chiar ar fi trebuit să-i povestesc, pentru că ieri au sunat-o jepcarii pe mama.

Au luat-o la marele fix:

-Doamnă vă sunăm de la Poliție. Fiul dumneavoastră a făcut un accident, a lovit o fetiță cu mașina și a băgat-o în spital. Dar v-am sunat pentru că vrem să-l ajutăm să nu facă pușcărie. S-a vorbit cu părinții copilului și renunță orice fel de pretenție dacă le dați 2500 de euro.

Vă dați seama că maică-mii i s-au tăiat picioarele. Mi-a zis că deja se vedea venind cu pachete la mine, la bulău. Ca să vezi ce însemnă să te atingă cineva unde trebuie. Știa foarte bine că nu merg cu mașina la muncă. Cu toate astea, niciun moment nu s-a gândit că n-aș fi putut să lovesc o fetiță orin metrou. Poate doar așa, s-o calc accidental pe picior. Prin urmare, a început să plângă.

Continuarea