5,366 cititori

Nu duc handicapați cu mașina

Ați văzut cu toții știrea cu taximetristul care a refuzat să ia o fetiță cu autism, pe motiv că “nu duce handicapați cu mașina”, da?

Well, pe când făceam research să văd ce și cum s-a-ntâmplat, am dat și peste varianta șoferului. Variantă care, să vezi ce, contrazice absolut toate știrile despre cazul ăsta. Omul afirmă că n-ar fi avut cum să zică niciodată așa ceva, că are și el o persoană cu dizabilități în familie, deci știe foarte bine despre ce e vorba.

Mno, știți care e problema? Că mie, în calitate de client, sau de simplu cetățean, mi se rupe lupa de varianta șoferului chiar dacă e adevărată. De ce? Păi e simplu.

Când tu (și când zic “tu”, mă refer atât la taximetriști, cât și la firmele de taximetrie) ani de zile n-ai făcut nimic să-ți repari imaginea în ochii consumatorului, de ce te-aș crede când ai nevoie?

Continuarea

3,369 cititori

Știe cineva cum se procedează în caz de declarații false?

Se dă următoarea speță.

Eu mă aflu la volanul unei mașini care intră într-un sens giratoriu cu trei benzi:

– banda unu: pentru înainte;

– banda doi: pentru înainte și la stânga;

– banda trei: pentru la stânga;

Eu mă aflu pe banda doi și vreau să mă deplasez pe direcția înainte. Din dreapta mea, deci de pe banda unu, pătrunde în intersecție un cetățean care vrea să facă stânga. Cumva, reușește să se bage în fața mea, după care frânează și oprește ca sa dea prioritate celor care vin din față. Continuarea

7,707 cititori

Li s-a sculat bine

Mdeci, să vă povestesc. Weekendul ăsta am dat iar o fugă la Timișoara, că-mi place mie acoloșa, la Banat. Între noi fie vorba, la treij de euro biletul de avion e și păcat să nu te duci măcar din când în când, nu de alta dar flăcăii ăștia din Timișoara se pare c-au făcut în scăldătoare când erau mici. În sensul că au numai locuri mișto în jur. Într-o parte Ungaria, în cealaltă Serbia, timp de plimbare să ai.

Și cum eu aveam, am închiriat o mașină și sâmbătă dimineață m-am urcat la volan pe la ora 9.00, iar pe la doișpe fără un sfert deja parcam în Budapesta. Evident, într-un loc în care se pare că n-aș fi avut voie să parchez, altfel nu-mi explic de ce la un moment dat un cetățean în uniformă de milițian mi-a proptit în parbriz o amendă de patruj de euro (mă rog, era în forinți). Am apărut la mașină chiar când o scria, dar a rămas complet rece la rugămințile mele. Sau poate o fi fost din cauză că nu vorbea nimic în afară de maghiară? În fine, dă-o naibii de amendă, că când m-am întors și i-am zis tipului de la care am închiriat mașina, mi-a cerut s-o vadă, după care a aruncat-o la gunoi. S-a amuzat tare de privirea mea holbată și mi-a explicat că nimic din ce e sub 100 de euro nu te urmărește și-n țară. Și că mașina aia oricum nu mai vede Budapesta, deci să stau liniștit și să n-o plătesc decât dacă mă dau banii afară din casă. Nu mă dădeau.

Continuarea

4,864 cititori

Cine zicea că e ușor să fii fumător?

Mdeci să vă povestesc.

Azi plecăm în teambuilding. Cu autocarul, ca un colectiv unit și respectabil ce ne aflăm. Tocmai ne strânseserăm toți și ne pregăteam să decolăm, când apare șefa a mare și-mi zice că, dacă vreau, pot să merg cu mașina din spate. Că n-avem toți loc în autocar și că acolo mai sunt trei colegi care fumează. Toți. Nu mă plângeam eu că vreau să fumez? Iată, acum am ocazia să sudez țigările dacă vrea mișchiu’ meu.

Bine, boss, muzică de îngeri pentru urechile mele. Continuarea

5,651 cititori

Cel mai mare mister al omenirii

Știu că încă nu s-a stabilit clar cum e cu Bing Bang-ul sau că cercetătorii se chinuie încă să găsească veriga care lipsește din lanțul evoluției de la maimuță la om. Știu că nu e limpede încă dacă suntem singuri sau nu în Univers. Sau cum naiba a dispărut Atlantida. Ba și cu piramidele se mai străduiesc încă să găsească o explicație logică. Să nu mai vorbim despre cum stă treaba cu Iisus, Dumnezeu sau Triunghiul Bermudelor, despre care nimeni nu știe sigur nimic. La fel stau lucrurile și cu extratereștrii, desenele din Nazca sau găurile negre. Continuarea

7,537 cititori

E bine să ai cu ce să înlocuiești

Absolut toate nasoalele pe care le-am pățit la volan mi s-au întâmplat ori vinerea, ori în ajun de vreo chestie importantă gen Paște, Crăciun, 1 Mai, ziua internațională a sturzului de șes, d-astea. Cum am pățit ultima oară, de exemplu, acum vreo doi-trei anișori, fix în săptămâna dinaintea Crăciunului. Când un nene cu o camionetă s-a gândit el că cel mai mișto ar fi să întoarcă în mijlocul drumului, fără să se asigure pentru că, nu-i așa, cine naiba mai umblă pe străzi, prin București, la șapte dimineața?

Well, mă găsisem eu să umblu, mânat de nebunescul gând de a duce mașina la revizia anuală. Gând care s-a contramandat urgent când am coborât de la volan lângă grămada contorsionată de fiare care fusese cu numai câteva secunde mai înainte botul mașinii mele. Sper că vă dați seama că ăia de la service mi-au râs în nas când le-am explicat, cu lacrimi în ochi, că aș cam avea nevoie de mașină până la Crăciun.

Continuarea

5,153 cititori

Iar ți-a luat mă-ta parcare

L-am citit după privirea piezișă și plină de nerăbdare că stă ca pe ghimpi așteptând să cobor de la volan. Așa c-am mai rămas oleacă în mașină prefăcîndu-mă că scotocesc prin bord. Ca să mai prelungesc suspansul, nu de alta. Până la urmă am deschis portiera. Omu’ meu atât aștepta:

Ți-am mai zis că ăsta e locul meu.

Io fac ochii mari și simulez că gândesc adânc (uneori îmi iese atât de bine de poți să juri că-s inteligent):

– Parcă mi-ați mai spus, da.

Continuarea

7,207 cititori

Când îți tremură genunchii, dar nu de frig

Dacă e sâmbătă, e Elena

Știți panica aia de marți, cu ninsoare, cu viscol, cu școli închise și cu pluguri pe străzi (în vise)? Nu știu voi, dar eu m-am pregătit de luni seara. Mi-am pus în poșetă două sufertașe de metal cu mâncare ca să am ce ronțăi dacă rămân sinsitrată pe la muncă.

Bun. Dimineată mi-am tras și-un un machiaj rezistent la gheață și vânt, mi-am luat copilul de o aripă și am coborât să înfrunt urgia. Ce credeți? Din două rafale de vânt am ajuns în stația de autobuz. M-am prins cu putere de chioșcul de ziare, mi-am agățat copilul între picioare și am așteptat autobuzul. Care nu mai venea și nu mai venea și NU mai venea. Continuarea

5,503 cititori

Un alt mare mister al omenirii

Pe lângă călătoria în timp, găurile negre, cum s-au construit piramidele, unde se duc șosetele din mașina de spălat când se duc și de unde vin gândurile, zilele trecute (cam pe miercuri așea) m-a mai lovit peste față un alt mare mister al omenirii pe care încă n-a reușit nimeni să-l rezolve. Staț’ că vă zice băiatu’ imediat, poate știți voi cum stă treaba.

Așadar, matale, un cetățean normal și zdravăn la cap al îndrăgitei noastre Capitale, obișnuiești să te duci în fiecare zi la job cu metroul, autobuzul, tramvaiul sau orice alt mijloc de transport în comun pe care-l ai în proximitate. Foarte bine și laudabil, mai ales dacă așa ai constatat că ți-e mai comod și că faci mai puțin până la locul unde dai cu sapa.

Continuarea

9,992 cititori

Să fie cu cadouri, dar ce și cui?

Hai că anul ăsta m-am hotărât și io să sărbătoresc, în premieră mondială absolută, Sfântu’ Valentin ăsta despre care vorbește toată lumea. Nu că n-aș mai fi vrut și până acu’, dar doar la  gândul că odată cu el se dă startul “tripletei groazei” mă lua cu furnicături la ariciul din buzunare și se-alegea prafu’ de orice tentativă de genul (ce voiam să zic, dacă nu știți ce e “tripleta groazei”, mai reveniți p-aici după ce aflați).

Așadar, revenind, ziceam că m-am hotărât să văd și io cum e, că doar n-o fi foc. Doar că acestea fiind zise, a început altă problemă: bun, bun, sărbătoresc, dar cum și cu cine? Continuarea

5,480 cititori

Nu mai poți să faci o glumă

Mdeci să vă povestesc.

Știți voi disperarea aia urâtă care te cuprinde când îți lași mașina într-o parcare oarecare de prin oraș și-o găsești blocată de o alta, parcată prost și neregulamentar. O vezi pe cealaltă încă de departe și pe măsură ce te apropii, te rogi fierbinte: “Doamne, fă să nu fie în dreptul meu, te rog, că mă grăbesc îngrozitor”.

Dar Dumnezeu are alte treburi la ora aia, ca întotdeauna, și constați cu ciudă nu numai că e trasă fix în dreptul tău, dar a ta e singura mașină pe care-o blochează, cel din dreapta sau din stânga ar putea să iasă lejer. Numai tu nu poți. Continuarea