5,235 cititori

Cine, io? N-am făcut nimic, boss

În cooperativa despre care v-am mai povestit, unde prestam eu ca vajnic agent de vânzări (scuze, am vrut să zic “cel mai bun vânzător ever”, da’ mi s-a făcut oleacă rușine), la un moment dat onor conducerea a luat înțeleapta hotărâre de a importa telefoane mobile. Mai precis, smartphone-uri, pentru că de ce nu, piața stătea să explodeze și să le dăm românilor telefoane dacă asta vor.

Dăcât că treaba asta nu e chiar așa de simplă cum crede lumea. Nu e simplă nici când ești vreun brand de renume, d-apăi când vrei să le bagi pe gât oamenilor o marcă a cărei denumire vă rog să mă credeți că n-am putut să mi-o amintesc oricât am încercat. În sensul în care românii vor produse ieftine, de calitate și la care să aibă garanție minim 99 de ani.

Continuarea

4,813 cititori

Pentru ce sunteți dispuși să plătiți?

Nu știu dacă ați prins toți cei de pe aici anii ’90 și haiducia care se practica în anii ăia glorioși în comerțul proaspăt devenit fost socialist. Anii în care un sfert din populația țării se transformase în antreprenori de succes care cărau marfă din Turcia, cu sacoșele.

Pe vremurile alea de voioasă bișnițăreală, aveam un amic la Vâlcea care, evident, se făcuse și el om de afaceri. Mai precis îsi deschisese un magazinaș pe care îl aproviziona tot cu marfă din fostul imperiu otoman. Se urca omul în autocar și venea cu câteva papornițe pline de „marfă bună” pe care o baga rapid la vânzare. Și-i mergea. Bine de tot chiar.

Continuarea