În fiecare dimineață trec pe lângă doua-trei covrigării și la fiecare dintre ele lumea stă la coadă. La ce? Păi în 90% dintre cazuri la covrigi și la merdenele. Și mă surprinde că mulți dintre oamenii pe care-i văd, așteptând să-și cumpere doza zilnică de cocă coaptă sau foietaje, nu par a fi niște săraci care doar asta-și permit pentru a se hrăni. Dimpotrivă. În schimb sunt convins că majoritatea dintre ei nu are idee că se alimentează cu niște bombe calorice fără niciun aport nutritiv pentru organismul lor. Cu alte cuvinte, covrigii și merdenelele sunt produsele ideale pentru a ilustra zicala “o clipă pe buze, o viață pe șolduri”. Continuarea
Tag Archives: covrigi
Antreprenorul român şi gaura din covrig
Voiam să vă povestesc o chestie la care mă gândeam ieri dimineaţă. În zona unde locuiesc, Tineretului, am constatat cu surprindere că s-a mai deschis o covrigărie, a patra. Ieri am băgat de seamă şi tare m-am mai scărpinat în cap când am observat. Prima este la gura de metrou, înainte să urci, a doua imediat cum ai ieşit (Luca), peste treizeci de metri dai de a treia şi a patra este practic lipită de ultima. Aşadar în ceva mai mult de 50 de metri se concurează aprig PATRU covrigării. Mă rog, ele se autointitulează “patiserii”, dar eu o zic pe-aia dreaptă, majoritatea clienţilor cumpără covrigi, nu langoşi cu gem de mure. Continuarea
Gogoșile cu ciocolată, adevărata piedică pentru o lume mai bună
Ieri dimineață, încă din metrou, m-a luat așa un fel de sfârșeală. Era de la foame. Mi-am zis că dacă nu-mi iau un covrig din ăla cu cârnat în el, nu mai apuc ziua de mâine. Așa că m-am dus să execut unul. Coadă, frate, ca la balamuc. Cum, bă, ditamai rândul la covrigi? Nțțț, nici corporatiștii din Pipera nu mai sunt ce erau odată.
În fața mea, era un grup trei dudui, care făceau și ele aprovizionarea cu făinoase d-astea coapte. Și și-au luat, frate, nu s-au jucat. Când au terminat de comandat, fiecare dintre dive avea în mână o pungă bine burdușită cu covrigi, merdenele, gogoși simple, gogoși cu ciocolată, langoși cu gem, plăcinte și ce căcat mai luaseră ele acolo. Când am văzut cantitatea de “provizii” pe care o strânseseră fetele, m-am temut că s-a anunțat începerea vreunui război și eu nu am aflat încă. O secundă m-am speriat că deja e Putin la graniță, cu tancurile. După care m-am uitat un pic mai cu atenție la ele.
Stiintele exacte invinse de fortele Universului
Primul meu examen la ASE, m-a gasit dupa o noapte de chefuit in R2. De invatat nu prea aveam ce. Era la matematica si, asa cum v-am mai explicat, eu si cu aceasta materie abstracta nu aveam prea multe in comun. Dar, ma bazam pe faptul ca era proba scrisa, nu orala. Si poate reuseam sa mai “misc” cate ceva cu ajutorul colegilor.
Numai ca, am reusit “performanta” sa ma trezesc la sapte jumatate, in conditiile in care examenul incepea la opt. Si trebuia sa fiu neaparat in sala, daca voiam sa am vreo sansa. Ce-am facut, ce n-am facut, la opt fara zece eram la Gara Basarab, de unde luam autobuzul spre Romana. Timp insuficient, chiar daca autobuzul, un Ikarus din ala galben, era deja in statie si ma astepta.
Doar ca, din momentul in care m-am urcat, a inceput “recitalul” soferului. Continuarea