Articol scris de Iulia. … Scurt preambul explicativ: sunt născută și crescută la Brașov, de unde am luat calea bejeniei spre capitala patriei, întru desăvârșirea studiilor superioare, ca să îngroș și eu rândurile nenumăraților deținători de diplome mai mult sau mai puțin utile. După 8 ani de București, pentru a-mi păstra integritatea psihică – mă […]

La mine în fața blocului un puștan aruncă pietricele în geamul unei fete. Cu pietricele, înțelegeți? Din alea de pe jos. De mi-a năvălit toată copilăria la loc în cap. Vede că-l văd și se înroșește până-n vârful urechilor, dar continuă s-arunce. Se deschide geamul și apare ea. E blondă. Și zâmbește.

Printr-o nefericită potrivire a sorţii locuiesc într-un bloc în care IQ-ul mediu este invers proportional cu vârsta locatarilor. În sensul în care deși mai bine de trei sferturi dintre distinșii mei vecini au prins live desfășurarea tratatului de la Versailles (chestie care ar presupune și niscaiva înțelepciune acumulată), media coeficientului lor de inteligență este la […]

O să vă fac o mărturisire. Eu sunt cea mai friguroasă persoană din Univers. Dacă mai există și alte Universuri, paralele, puteți să le luați în considerare și p-alea. Orice temperatură sub 20 de grade Celsius îmi dă frisoane. La mare intru în apă doar dacă are peste 23 de grade și chiar și-așa mă […]

Text scris de Elena (la ora la care-l citiți, fratele vostru ar trebui să fi aterizat deja la Timișoara). Eu am crescut în vremurile în care blocurile aveau șase scări. Pe fiecare scară erau cel puțin douăzeci de apartamente și în fiecare apartament erau minim trei copii. Când s-au mutat ai mei pentru prima dată […]

Blocul in care am copilarit, la Valcea, era cel mai tare din lume. Cel putin pentru mine si ceilalti douazeci-treizeci de copii care si-au inceput viata acolo. Trei scari, dispuse in forma de „U”, saizeci de apartamente si o gramada de copii lasati, liberi, la joaca. Vara, cel putin, cred ca erau zile in care […]