5,050 cititori

Nouă tipuri de bărbați care te ajută să dai cu aspiratorul

Bărbații sunt cele mai serviabile și săritoare ființe de pe planeta Pământ. Motiv pentru care, imediat ce observă că apare vreun tub de aspirator în raza lor vizuală, își oferă ajutorul și cunoștințele fără să precupețească vreun efort. Diferă doar modul în care o fac, desigur.

1. Grăbitul. Ca să te ajute să termini treaba mai repede, ridică ambele picioare în același timp și țâțâie nemulțumit din cauza acestui efort, total neașteptat, pe care este nevoit să-l depună. Iritat, aproape că uită să soarbă din berea pe care abia și-o desfăcuse. Continuarea

4,240 cititori

Tu câtă bere bei pe stomacul gol?

O să răspund la întrebarea din titlul parafrazând bancul ăla vechi: doar una, că restul nu mai sunt pe stomacul gol.

Treaba e în felul următor, mereu auzim în jurul nostru îndemnuri la consum moderat. Lucru care nu e rau deloc, în fond, să fii moderat O singură problemă ar fi, dacă e să mă întrebati pe mine, aproape nimeni nu știe să spună și ce înseamnă acest „moderat”. Uite, spre exemplu în cazul consumului de bere, cam care ar fi moderatul ăsta? Că toți știm că nu e bine sa bei în neștire, dar dacă e să ponderezi consumul unde trebuie să te oprești? După o bere, după două, după trei, după cinci? Continuarea

6,304 cititori

Cum e cu egalitatea între bărbați și femei

E foarte mișto chestia asta cu egalitatea între sexe și le apreciez din suflet pe toate femeile care susțin sus și tare că sunt egale cu bărbații din toate punctele de vedere. E normal, așa trebuie să stea lucrurile și-o să militez cu toate forțele și energiile pentru îndeplinirea acestui deziderat măreț. Dar numai după ce-o să mai fie depășite ultimele mici inadvertențe. Adică cele de mai jos:

– Atunci când nicăieri pe suprafața acestei planete n-o să se mai audă cunoscuta frază: “Dragă, te rog deschide-mi și mie borcanul ăsta de castraveți murați!”

– Atunci când mireasa o să-l treacă pragul casei pe fericitul mire. În brațe, evident. Chiar dacă mirele cântărește binișor peste un chintal, e beat rangă și urlă cât îl ține gura “lasă-mă jos că borăsc”.

– Atunci când orice bărbat o să poată striga din mijlocul patului, în timp ce e extrem de atent să nu-și dea jos masca de aloe vera cu gălbenele: “femeie, de trei săptămâni te rog să schimbi priza aia. La bucătărie picură robinetul dinainte de Crăciun. O să pice casa asta pe noi și tu nu faci nimic!”

Continuarea

8,932 cititori

Mamele de fete sunt de vină pentru cum vor arăta bărbații fetelor lor

Am dat zilele trecute peste textul ăsta și m-am enervat oleacă. Dacă vreți să-l citiți, sunteți invitații mei, dacă nu, vă lămuresc eu în doi timpi si trei mișcări despre ce e vorba. Pe scurt, autoarea învinuiește mamele de băieți pentru faptul că-i cresc ca pe niște pămpălăi neajutorați care vor aștepta tot de la femeile de lângă ei. Și când zic „tot”, mă refer la chestii d-astea domestice: spălat, mâncat, călcat, sex oral și anal. Glumeam, desigur, analul iese din discuție.

În fine, revenind, de ce m-am enervat? Păi în primul rând de la grava eroare de logică pe care-și bazează domnișoara autoare articolul, adică asta:

Cand eram mica ma frustra maxim faptul ca fratele meu era mereu scuzat de la orice cu motivul: EL E BAIAT! Innebuneam pur si simplu! Zilnic cand veneam de la scoala ma suna mama si ma intreba un singur lucru: “I-ai facut de mancare fratelui tau?”

Tu chiar nu vezi, femeie, că nu despre frate-tău e vorba aici? Ci despre TINE! Tu ești aia pe care mă-ta o responsabilizează în ecuația asta. Chiar nu sesisezi că frate-tău nu trebuie să facă nimic, în schimb ce tu ești aia care trebuie să faca ceva, deci responsabilitatea e la tine?

Continuarea

8,699 cititori

Unde-s bărbații de altădată?

Dacă e sâmbătă, e Elena.

Pe Viorel l-am cunoscut când eu aveam 10 ani, iar el cred că vreo 20. Se mutase în blocul de vizavi, la etajul doi, împreună cu maică-sa. Pe cât de băiețoasă eram eu, și nehotărâtă ce sex vreau să am când o să fiu mare, pe atât de feminin era el. Ziua, când maică-sa era la serviciu, se îmbrăca în hainele ei și se urca pe pervazul geamului de la bucătărie ca să-l pot admira. Și-l admiram. Cu urlete de bucurie dacă îi stătea bine si cu pietre dacă-i stătea rău. Și de cele mai multe ori îi stătea rău. Mai ales când se împodobea (mai ceva ca bradul lu’ Fuego) cu mărgele, cercei și brățări. Plus că femeia avea și o colecție impresionantă de pălării pe care Viorel și le punea pe capul lui mare.

Continuarea

11,620 cititori

Femeia normală despre femeia puternică

Dacă e sâmbătă, e Elena.

De fiecare dată când citesc articole despre “femeia puternică” mă duc cu gândul la o campioană la căratul pungilor din piață sau la mutatul mobilei prin casă. Dacă ar fi să mă iau după asta, toate femeile pe care le cunosc eu sunt puternice. Dar nu, femeia puternică este alfa și omega tuturor Evelor. Nu este născută pe Pământ și categoric nu trăiește printre pământeni. Universul ei este unul paralel cu lumea asta, la fel cum este și ea de altfel. Aproape în toate cazurile are vârsta cuprinsă între 35 si 45 de ani și este o femeie singură, fară copii. Dar doar pentru că așa a vrut ea, se știe. Și asta pentru că de-a lungul anilor a refuzat orice “porc” care a încercat să se apropie de ea, pentru că o luau lehamitea și scârba doar când se imagina stând pe lângă vreun purtător de pantaloni doar ca să fie în rând cu pleava.

Continuarea

8,046 cititori

Oleacă de sex n-a omorât pe nimeni

La cerea publicului, astăzi avem continuarea textului despre minunatul sentiment al prieteniei pure dintre femei și bărbați. Dăcât că azi e pe invers.

Adicătelea azi, dacă binevoiesc domniile voastre, poate povestiți și voi p-acișilea dacă vi s-a întâmplat vreodată să “greșiți” o partidă de sex cu vreun prieten sau vreo prietenă. Sub protecția anonimatului, desigur. Dacă vă e târșă că vă recunoaște cineva, schimbați-vă numele sub care comentați de obicei. Dacă nu vă e, cu atât mai bine. Continuarea

8,485 cititori

Cum e cu prietenia dintre femei și bărbați

Iar m-am amuzat pe interneți zilele trecute când am văzut cum au sărit feministele de cur în sus pe motiv că: “mvaaai, dar cum poți să spui că nu există prietenie pură și dezinteresată între femei și bărbați, cum poți să râzi de un sentiment atât de pur?”. Aăă, păi vă zic eu de ce, pentru că nu există.

Băbăieț’, printre puținele lucruri pe care le-am învățat în viața asta (mă rog, o fi și din cauză că prind foarte greu și uit extrem de repede, nu zic) prietenie total dezinteresată între bărbați și femei nu prea se întâmplă. Unde “nu prea” înseamnă cam spre deloc și niciodată așea.

Desigur, ar exista câteva excepții: Continuarea

12,764 cititori

Nu suport sandalele!

Evident, vorbesc despre cele pentru bărbați. Pe femei, dacă ar fi după mine, le-aș pune și iarna să umble încălțate așa. Ba chiar aș da o lege în sensul ăsta. Dar, mă rog, noroc că nu e după mine.

În fine, revenind, vorbeam despre sandale la bărbați (și nu despre cele purtate cu șosete, alea deja intră la categoria “circ”). M-aș încălța cu așa ceva dăcât sub amenințarea cu arma și asta numai după ce l-aș pune pe ăla care mă amenință să-mi arate că nu vrea să mă păcălească și chiar are glonț pe țeavă. Pen’că, din punctul meu de vedere, din momentul în care le-ai încălțat, sex-appeal-ul se face mic, mic, mic, se ghemuiește într-un colț și așteaptă să-ți revii. Bineînțeles, fără să știe că nu mai ai cum să-ți revii după o așa traumă.

Continuarea

5,764 cititori

Cum stăm cu obiceiurile enervante ale partenerilor?

Well, azi mă gândeam să deschidem cutia Pandorei, să dăm drumul leilor să iasă din cușcă, să pornim marele jihad internautic. Pe scurt, mă gândeam să vă rog să-mi spuneți care sunt cele mai enervante obiceiuri ale partenerilor voștri foști sau actuali. Știți voi, chestiile alea deosebite din cauza cărora îți vine să te urci pe pereți când vezi că i le repeți a mia oară și el/ea continuă să le facă din nou și din nou cu aceeași nonșalanță. Continuarea

8,217 cititori

Masculul adevărat după gesturi se cunoaște

S-a întors Elena (nu știu de unde). Cert e că a scris text pentru azi. E ăsta de mai jos.

Io am fost crescută să fiu o femeie la locul ei. Să stau cuminte pă raftul meu, să găsesc pă unu’ care să mă mai steargă dă praf din când în când și să trăiesc în armonie cu el. Și cu toată lumea. Scopul meu în viață era clar delimitat de regulile educației primite. Așa că “must have”-ul unei viitoare femei era căsătoria. Mă rog, așa vedea mama lucrurile, așa le văzuse și bunica, și străbunica, și stră-stră…, și tot neamu’ lor dă femei nebune. ‘Tu-le-n educație!

Continuarea