4,420 cititori

Guvernul VV a căzut, trăiască guvernul VV

Nu că vreau să fiu cârcotaș sau pesimist, dar am așa o presimțire că abia acum, când este vorba despre ciolanul ăl mai ciolan (a se citi “organizarea alegerilor pentru președinție și pentru parlament”), o să vedem adevărata față a opoziției.

Mi-e teamă că lucru mai rău decât să treacă moțiunea și să cadă guvernul nu ni se putea întâmpla. Și nu mă refer nici la cine va fi prim ministru, nici la componența noului cabinet, ci la faptul că ne vom îngrețoșa atât de tare de tot ce vom vedea pe scena politică, încât nu vom ști cum sa trântim ușa României mai tare și mai repede în urma noastră. Continuarea

7,853 cititori

Pentru că se poate

Poate o să ziceți că n-am toți boii acasă, dar m-am cam bucurat când am primit invitația celor de la VEKA ROMÂNIA să merg pe șantier și să montez ferestre, pentru că era prima oară când participam la un proiect în cadrul căruia se construiește pe bază de voluntariat și eram extrem de curios ce-o să găsesc la fața locului.

Proiectul se numește BIG BUILD și are ca scop construirea a zece case pentru zece familii din Vaideeni, Vâlcea, sat peste care au trecut două rânduri de inundații nasoale. Primul în 2014, al doilea în 2018. Dar partea cea mai interesantă vine abia acum: cele zece case se vor ridica în exact cinci zile. De aici și curiozitatea, voiam sa văd cu ochii mei cum naiba se poate așa ceva. Și-am fost, și-am văzut. Continuarea

3,686 cititori

Pauză competițională

Pentru că ieri și alaltăieri efectiv n-am avut cum să mă apropii de laptop și nici să stau pe interneți, azi avem pauză competițională pe blog. O să vă povestesc zilele astea cum și de ce, pentru c-am fost într-un loc mișto, unul dintre cele mai mișto pe care le-am văzut în ultima vreme.

Am totuși o constatare de făcut. După ce-am citit toate comentariile (în special cele de pe pagina de facebook) la textul despre sacrificatul pentru copii, mi-am dat seama că rata de analfabetism funcțional în rândul adulților cu acces la internet este îngrijorător de mare.

6,054 cititori

Se pare c-am făcut și eu ceva bine pe lumea asta

Zilele astea fie-mea este between jobs. Sau, mai pe românește și ca să nu mai folosim jargonul de corporație, își caută de muncă. Site-uri, cv-uri, aplicații, telefoane, interviuri, emoții, așteptare, știți rețeta, nu e nevoie să vă învăț eu cum se face.

Well, săptămâna trecută, după vreo lună de alergătură asiduuă, ajunge la interviu la unul dintre cei mai mari angajatori privați din țara asta.

Întâmplator (sau poate nu chiar așa de întâmplător) mă aflu în situația în care cunosc multă lume din compania respectivă. Gen, aș putea să apelez oricând la poziția numărul doi din firmă sau, cu puțin îngroșat de obraz, chiar la CEO. Continuarea

6,192 cititori

S-a spart singur

Articol scris de Elena (da, da, ACEA Elena). 

Vi s-a întâmplat vreodată să simțiți ceva și, deși nu aveți nicio dovadă a bănuielii, să continuați să o aveți? Sau să știți că omul din fața voastră vă minte grav, dar să nu puteți să veniți cu niciun argument care să susțină sentimentul ăla de “măi, ești un mare mincinos”? Și să vă doriți cu ardoare să-l prindeți, dar să nu știți cum să faceți asta? Nici mie. Și totuși… Continuarea

4,363 cititori

Ce mi-a plăcut (săptămâna 186)

În ritmul ăsta, la iarnă n-o să mai avem rubrica asta, duminica, pentru că n-o să mai am ce articole să pun.

  1. O singură metodă are efect în educație: predarea prin fascinație;
  2. As vrea să nu mă mai priviți cu milă;
  3. Universul nu conspiră pentru nimic;
  4. 11 schimbări minuscule care îţi transformă CV-ul în ceva cu adevărat impresionant;
  5. Momete;
  6. Ce faci când te sapă un coleg?

7,827 cititori

Ce oameni răi, domnule

Traversam Calea Victorei acum câteva minute și, absolut surprinzător, nu eram cu capul băgat în telefon până-n gât. Ceea ce se pare c-a fost un lucru de bun augur, c-așa am putut să observ la timp un mercedes care venea lansat spre trecerea de pietoni pe care tocmai binevoiam să mă aflu.

La volan, o tipă care se uita liniștită pe pereți. La propriu. Femeia studia foarte concentrată unul dintre blocurile din stânga, în timp ce mașina ei venea drept spre mine. Continuarea

21,060 cititori

M-am sacrificat pentru copil

Vă sună cunoscut, ați auzit pe undeva părinți folosind replici de genul ăsta?

“Am muncit ca să nu-i lipsească lui nimic.”

“Tot ce-am câștigat am investit în educația lui.”

“Nu mai am timp de nimic, mă ocup numai de copil.”

“Mi-am rupt de la gură ca să aibă el ce mânca.”

Și, desigur, vestita: “Am rămas împreună, ne-am sacrificat, doar ca să aibă el o familie.” Continuarea

6,288 cititori

N-am încredere în oamenii care nu înjură la volan

Nu vreau s-o interpretați în niciun fel, nu vreau să mă judecați greșit, în general sunt un tip destul de elegant și bine crescut (uneori chiar prea), practic sunt exact ca un gentleman d-ăla, dar pentru mine nu există opțiunea să conduc mașina și să nu înjur la volan.

Oricât de scurt ar fi drumul pe care-l am de făcut, trebuie să-mi scape măcar un duios „hai, în pwla mea, mai repede” sau nostalgicul „semnalizează, în morții mă-tii, că n-am de unde să ghicesc ce vrei să faci”.

Continuarea

3,741 cititori

Să vă uitați la asta, da?

Uite că și în România se poate face publicitate bună.

E mișto spotul ăsta, face un pic de piele de găină, ceea ce cu greu ți se întâmplă la reclamele produse în spațiul carpato – danubiano – pontic unde clientul respinge orice propunere în care nu-și regăsește de minim cinci ori numele brand-ului.

3,983 cititori

Diferența dintre tine și telespectatorii antena3

Este aceea că pe tine te pufnește râsul când auzi de candidatul la președinție Mircea Diaconu, iar pe telespectatorii antena 3 nu. Adică exact ceea ce vezi în acest sondaj imas.

Cât a fost în barca PSD-ului omul a avut un întreg trust de media la dispoziție și-a profitat la maxmimum, iar rezultatele se văd acum: locul doi în intenția de vot a românilor. O perfomanță pe care nici măcar inegalabilul comic al sufletelor noastre, Ghiță Funar, n-a reușit-o la vremea lui.

Continuarea