4,150 cititori

Diferența dintre tine și telespectatorii antena3

Este aceea că pe tine te pufnește râsul când auzi de candidatul la președinție Mircea Diaconu, iar pe telespectatorii antena 3 nu. Adică exact ceea ce vezi în acest sondaj imas.

Cât a fost în barca PSD-ului omul a avut un întreg trust de media la dispoziție și-a profitat la maxmimum, iar rezultatele se văd acum: locul doi în intenția de vot a românilor. O perfomanță pe care nici măcar inegalabilul comic al sufletelor noastre, Ghiță Funar, n-a reușit-o la vremea lui.

Continuarea

5,853 cititori

Nu s-a supărat

E mic și casca de biciclist pare mai mare nu doar decât capul lui, ci decât el tot. Stă la coadă la megaimaju’ de la Victoriei cu doua sucuri și ceva patiserie în mână. Ajunge la casă. Întinde sucurile și croissantele, sau ce avea el acolo, scoate banii și rostește foarte serios:

– Vreau să-i fac o supriză lui tata, îmi dați și un heets albastru?

Continuarea

21,100 cititori

Dragă domnule Barna

A sosit timpul să plătiți pe cineva să vă facă PR. Iar dacă aveți deja, a venit vremea să-l dați afară și să angajați pe altcineva, a venit vremea să luați un om capabil să vă spună în față: ”Dacă publicați fotografia asta, eu îmi dau demisia”. Și-o să vă explic imediat de ce.

Pentru că oamenii obișnuiți, oamenii ale căror voturi vă interesează, vor să se asocieze cu cei puternici. Iar dumneavoastră ați postat o poză în care apăreți alături de nimeni în drum și v-ați mai și lăudat cu ea. Cam câtă putere credeți că transmite isprava asta? Continuarea

5,942 cititori

Ficusul nu înflorește niciodată

Am avut norocul (sau ghinonul, depinde din ce unghi privești) să asist la două răsturnări de situație spectaculoase în țara asta.

Prima a fost în ’96, când a fost ales Emil Constantinescu președinte și s-a ieșit în Piața Universitătii de bucurie. Pentru că era prima dată, după revoluție, când românii se scuturau de rămășițele fostului regim comunist. Sau, cel puțin, așa credeam pe atunci. Continuarea

10,109 cititori

Cum ar fi să nu mai fiți penibili?

Dacă n-ar fi existat Facebook-ul, probabil n-aș fi ajuns să nu-i mai suport, dar uite că ușor-ușor mi s-a luat și nu mai pot cu ăștia care, o dată la două propoziții, trebuie să bage un „al meu” sau „a mea” când se referă la cei cu care sunt într-o relație. “Al meu a mers la budă”, “a mea nu mai merge la budă” și alte formulări similare a căror acțiune propriu-zisă contează mai puțin spre deloc, scopul principal fiind făcutul de paradă.

Pentru ei vreau să las și io aici câteva considerații de bun-simț. Continuarea

3,331 cititori

E ok să implici copiii în campania electorală?

Auziți, am și eu un soi de dilemă morală.

În imaginile de mai jos apar niște copii care strâng semnături. Nu bag mâna în foc, dar în poze pare că se vede sigla usr-ului.

E cineva pe-aici care știe ce zice legea referitor la această chestiune? Gen, dacă e ok să pui copiii să strângă semnături care nu sunt pentru “sunteți de acord să înființăm Partidul Patrula Cățelușilor și să-l punem pe Matei, de la clasa a două B, președintele clasei?”, ci pentru un partid cât se poate de politic și o candidatură la președinție la fel de politică? Continuarea

6,657 cititori

Voi vă mai uitați la televizor?

M-am uitat multă vreme la show-urile de la protv. Până când, ușor-ușor, în goana după cifre și audiență au devenit, pe rând, nefrecventabile. La „Romănii au talent” am renunțat când am constatat amar că numai cazurile sociale au talent în Romănia, iar cu „Vocea României” n-am mai putut încă de acum două sezoane.

Continuarea

8,757 cititori

Pulimea sunt eu

În ceea ce mă privește, doar Ceaușescu mai reușise performanța să mă facă să-l ascult și să nu aud ce spune. Știu că mulți dintre voi ați prins vremurile alea, deci înțelegeți exact la ce mă refer. Omu’ repeta, obsedant, aceleași chestii, încât până la urmă creierul ceda și refuza să mai compileze.

Constat, din păcate, că în zilele noastre domnul nostru Iohannis a reușit exact același lucru: pur și simplu nu mai aud ce spune. A repetat de atâtea ori aproape aceleași lucruri, a observat la nesfârșit cu atenție și îngrijorare, încât acum, dacă nu-mi propun să fac eforturi să-l înțeleg, îmi zboară cuvintele lui pe lângă urechi ca acceleratul de Iași prin halta de la Târgu Frumos.

Continuarea

16,066 cititori

Bucureștiul e mort, doar că nu știe încă

Nu-mi amintesc să mai fi plecat vreodată de la Tineretului de-abia cu al treilea metrou. Poate când se mai întâmpla câte un eveniment neprevăzut, pe vreuna dintre magistrale, dar n-a fost cazul ieri, trenurile veneau binișor, cam la un minut jumatate distanță unul de celălalt. Cu toate astea, de-abia am reușit să mă urc în al treilea, lipit, la propriu, de cei din dreptul ușii.

În timp ce mă chinuiam să nu mă las cu toată greutatea pe săraca fată care se nimerise în dreptul meu, mă gândeam cam ce soluții aș avea să ajung la muncă, dacă va fi la fel de aglomerat în fiecare dimineață. Și-am tras concluzia tristă că n-aș avea.

Continuarea

7,844 cititori

La ce v-a folosit școala?

Aș vrea să-l cunosc și eu pe geniul care a hotărât să le fure o săptămână de vacanță copiilor ca să înceapă școala, ieri, pe 9 septembrie. Și asta doar pentru că le trebuie mai mult timp să predea kilometrii ăia de materii, absolut inutile, care nu vor folosi nimănui niciodată. Continuarea