De ieri, de când a apărut știrea despre іmƅеcіꓲa aia de Groșan care a ajuns la ATI, în comă, au început să curgă și postările pe subiect. Oamenii urându-i, așa cum e și normal, să se ducă cât mai repede să trateze îngerii.

Dar ce m-a amuzat pe mine au fost cei care postau „înduioșător” chestii de genul:

„Știu că a făcut mult rău, dar eu îi doresc să se facă bine. Pentru că, nu-i așa, trebuie să fim empatici cu suferința.”

Și urmau comentarii de genul:

„Ba nu, eu îi doresc să se facă bine.”

„Ba nu, eu!”

„Ba nu, eu îmi doresc și mai mult să se facă bine!”

De m-a luat cu un pic de grețică.

Nu mai fiți, bă, ipocriți!

Cum să-i dorești să se facă bine imbecilei ăleia care a trimis o grămadă de oameni la ATI, în pandemie, cu bună știință, amestecând teorii conspiraționiste cu scheme de tratament inventate de ea.

Iar dacă nu cu bună știință, atunci din ignoranță și prostie, ceea ce este și mai grav. Așa că-i doresc să aibă exact soarta celor pe care i-a trimis la ATI, asta îi doresc.

Așa cum le doresc și multă *uie Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor care s-au făcut că plouă, deși tot ce eructa femeia asta erau doar conspirații tâmpite pentru care trebuia dată afară, și lăsată fără drept de practică, a doua zi.

Iar voi, ipocriților, să le spuneți oamenilor ălora, care au murit sufocați, că-i urați lu’ Groșan să se facă bine.

Bine, mă rog, să-i urezi să se mai facă bine, la cum se prezintă lucrurile, e ca și cum mi-ai ura mie să am din nou 25 de ani. Dar asta e altă discuție.

Este de apreciat, totuși, că femeia a fost consecventă până la capăt. Și-a văzut de tratamentele ei care nu aveau nicio legătură cu medicina, până și pe propria-i piele. În loc să se ducă dracului la spital să vadă ce are, a stat să moară acasă, timp în care posta pe Facebook că se simte rău.

Iată:

Pot să pun pariu ca cei mai mulți dintre dumneavoastră repede la spital. Eu am dormit o noapte întreaga în fotoliu. Până mi-am dat seama. Uite o recidivă a unei pneumonii aparent banale, tratate superficial. Ceva de genul, nu fa ce face popa, fa ce spune popa. Și urgent am trecut la algoritmul meu al complicațiilor. N am ajuns în spital. Am supraviețuit. Dar eu am priceput încă odată subtilitățile medicinii. Mi a confirmat durerile torace.

Cu drag, Flavia, primar pneumolog

Noaptea minții împinsă până la absurd, cu drag.

Dar măcar a fost consecventă până a ajuns la ATI, nu ca limbricii suveraniști care o încurajau, dar care la o adică ar fi dat fuga la primul spital.

Aaa, păi nu așa! Dacă sunteți suveraniști și iubitori de medicină conspirationistă, fiți până la capăt, tovarăși.

Tratați-vă cu infuzie de brusture și mămăligă vârtoasă, nu cu doctori, știință și aparatură. Doar medicina a fost inventată pentru frică, după cum spunea Călin Nebunu’, idolul vostru nătâng care n-a avut nicio problemă să se opereze în Germania.

Fiți ca Flavia, faceți ce-a făcut Flavia! Doar așa veți demonstra că sunteți vajnicii urmași ai dacilor liberi.

Că așa, să mergem la spital când ne e rău, putem toți.