Salutare tuturor, bine că ne-am reîntâlnit! Voiam să fac, dacă nu o analiză pertinentă, măcar una miștocară despre lupta fraților ucrainieni cu ursul de la răsărit sau despre hotărârea alor noștri de a le sări puternic în ajutor cu un #noisuntemucrainieni sau ceva la fel de devastator, dar sincer vă spun că nu mai este loc.

În schimb m-am confruntat cu situație mult mai gravă decât orice răzbel în zonă, domnul gazdă mi-a transmis o recomandare muzicală din zona de interes a dânsului, chestie care m-a speriat masiv, aproape de pierderea controlului sfincterului personal.

Cu mâini tremurânde, am dat play pe link și pot spune că nu am auzit de băieții ăștia. Asta nu ar avea nici o relevanță pentru că nu sunt un Toth al muzicii, dar nici nu am dat close cu ochii ieșiți din orbite, stuchind între ambii sâni, așa cum ar fi făcut domnul cu o propunere de a mea. O formație de progresiv/alternativ cu influențe de jazz , destul de lucrat ce fac ei acolo, o muzică perfectă pentru o eșarfă și un blogher. Bag link-ul dat de om, poate vă place, eu am putut să îl duc până la capăt , cu ceva sughițuri, dar, na, ce pretenții să ai de la un redneck ca mine.

Aveți AICI recomandarea trotinetistului.

Gata, acum că ne-am dat bine pe lângă generoasa și rubensiana noastră gazda, să dăm drumul la bandă. Așa cum am promis o parte din lista de azi o să fie ocupată de unele dintre propunerile voastre.

Alustrium – A monument of silence ( 2021 ) – 4/5

Propunerea asta am văzut-o chiar când terminasem de scris simulacrul de introducere și cum știam bandul și albumul a fost ușor să le pun pe lista de azi. Îmi pare rău doamnă aveam o altă propunere de a ta pe țeavă dar cu Alustrium nu mi-ai dat de ales .

Trupa de tech death din Philly care m-a pus pe coji de nucă cu albumul lor din 2015 , ” A tunnel to Eden ” au recidivat în 2021 cu album fenomenal. Este mană cerească pentru orice iubitor de modern prog infuzat bine cu death. O creație brutală, inteligentă, aproape regală, extrem de bine scrisă care nu face altceva decât să confirme prezența lor în prima linie a tech death-ului mondial.

Dă-i play AICI

Crypta – Echoes of the Soul ( 2021 ) – 3,8/5

O altă propunere foarte tare pe care întâmplător am ascultat-o în aceeași lună cu Alustrium, iunie 2021, este Crypta.

Un band braziliano-olandez de gagici, dincolo de muzica bună un plus a fost adus lejer de domnițele din trupă. Cel puțin Fernanda Lira ,creața de la voce și bass are tot ce îi trebuie să rupă inimi de metalheads sau metalheade, să nu discriminăm.

Știți că eu am un câlcâi al lui Ahile pentru tipele cu voce deosebit de rea și cu atitudinea aia de feliatoare de inimi. Cu două fondatoare a Nervosa și una venită de la Burning Witches au avut un excelent punct de pornire. Un album care merge pe linia Death sau Dismember și nu o face deloc rău, nu este o copie palidă ci un album stand alone potent.

Dă-i play AICI

Acum trecem la noutăți, nu înainte să vă promit că oricare dintre propunerile voastre își vor găsi locul aici la fiecare ediție a listei pentru că ați venit cu chestii foarte mișto.

Bloodywood – Rakshak ( 2022 ) – 3,7/5

Așteptam de ceva timp albumul indienilor mai ales după ce am primit un full song și câte un minut din fiecare cântec al albumului care s-a lansat chiar azi.Am avut timp să trec cam prin 70% din el dar am putut face o părere destul de obiectivă.

A fost așa cum am sperat, un album plin de revoltă, partea de rapping de pe Gaddaar este reprezentativă pentru întreg albumul,” I see a state turning to faith,Faith turn into hate,Hate turn into votes,Votes turn into notes ” și demonstrează cum ar trebui să fie muzica din partea aia lumii, fierbinte ca un bulgăre de lavă. Are și ceva melancolie, ceva fire de dragoste dar din fericire le trece foarte repede, pentru că nu își are locul pe albumul ăsta. Vroiam să le scriu băieților să apeleze la Iulia Vântur să le arate ea cum este cu Bollywoodul dar în mod sigur nu aveau bani nici măcar de un sfert de țâță.

Dă-i play AICI

Absolva – Fire in the Sky ( 2022 ) – 3/5

Băieții ăștia l-au acompaniat de Blaze Bayley și a făcut asta nu numai o dată așa că este cam clar unde au înfipte rădăcinile.

Este un british heavy clasic destul de legat, personal îl pot asculta cu plăcere de câteva ori, a mers inclusiv la operațiune foarte sexy, curățat prazul.

Am primit sample-uri destul de generoase și am putut să îmi fac o idee despre cum este albumul.La ora apariției listei este foarte probabil să găsiți întreg albumul pe YT. Succes, să știți că merită,

Dă-i play AICI

Star One – Revel in time ( 2022 ) – 4/5

Arjen a spus că a început proiectul Star One să scape de chestiile foarte serioase care trebuia să le presteze în Ayreon. Acum să nu vă închipuiți că a trecut de la Opera din Milano la hâtz johnuțule, omul a rămas pe muzică bună, un progresiv de bună calitate, cu câteva influențe de epic care îl aduc într-o zonă mai umană.Este bine tare ce este aici.

Dă-i play AICI

Heavy Meta – Mana Ragmata ( 2022) – 3/5

Băi nu știu cum să vă spun dar după primele 2 minute din album, am avut ferma convingere că am găsit fix nimic.Conform obiceiului am sărit la întămplare prin ce au scos oamenii ăștia, în loc să dau close direct.

Ce am auzit a fost îndeajuns de ciudat ca să mă facă să reiau cu destulă atenție combinația asta de black,mathcore,progresive, un carcalete între Voivod,Faith no More,King Crimson.

Nu este deloc ușor ce este aici, probabil ar merita o notă mai mare sau probabil nu am fost eu în cea mai bună stare. O chestie mișto totuși.

Dă-i play AICI

The Devils of Loundun – Escaping Eternity ( 2022 ) – 4/5

Simfonic/progresiv tech death ne spune că acești cetățeni din Seattle știu ce să facă cu instrumentele pe felia lor. Au niște momente în care  Speedy Gonzales full de viagra și cu două linii de coca trase pe fiecare nară pare un pensionar adormit.

Un album de tech death stelar, bine scris, executat, bine armonizat .

Dă-i play AICI

Schizophrenia – Recollections of the insane (2022) – 3,5/5

Este coloana sonoră perfectă pentru super seria Pandemia ( 2019 – ??? ), riffs care rup carnea, ritmuri care cresc anxietatea, toboșarul care ar fi prefect să anunțe valorile noilor facturi la energie.

Un album de thrash destul de clasic, cântat cu coaie de belgian, eu sincer aș fi așezat albumul undeva în America de Sud pentru că are destulă vână .

Dă-i play AICI

Fear Factory – Aggression Continuum ( 2022) – 3,5/5

Era 1993, jucam Doom 1 adus pe nu știu câte dischete și în background urla Soul of a New Machine,eram singur acasă, și credeam că raiul nu poate fi altfel.Asta până a venit prietena mea de atunci, era vară haine puține, sânge fierbinte, raiul ăla cu Doomul s-a dus dracu, a rămas doar raiul dintre buclele ei negre ca antarcitul,hainele au zburat cumva ireal de rapid, Fear Factory a rămas acolo în fundal. Ascult, îmi aduc aminte și zâmbesc.

Încă pot să ascult Fear Factory și să zâmbesc dând timid din cap ca un bătrân metalhead care refuză să lase să cadă drapelul.

Dă-i play AICI

Asta a fost pe săptămâna asta, mă înclin, aveți grijă de voi și ai voștri !

Dați cu pixul la [email protected].