Zilele astea, unul dintre puține lucruri care mă ține cu mintea întreagă și mă ajută să nu încep să zburd pe câmpii este să-mi fac planuri pentru la vară. Sau nu musai la vară, dar pentru când temperaturile de afară vor începe să se scrie cu două cifre și vor fi pe plus.

În capul meu, ăla care încă n-a luat-o razna (sper), este că odată cu căldura vom consemna și sfârșitul pandemiei. Ei, astea două evenimente viitoare, cumulate, mă fac să încep să visez despre unde voi pleca să mă plimb și-mi mai trec angoasele.

Visez pentru iunie la ceva mișto de tot, despre care nu vreau să vă povestesc acum că e prea măreț planul și, dacă nu reușesc să-l duc la îndeplinire, vă povestesc de pomană.

O să vă povestesc despre celelalte două puncte fixe ale visurilor mele de anul ăsta. Primul ar fi să reușesc să duc mini-fashionistele la Disneyland. Cred că e cam ultimul an în care s-ar putea bucura pe deplin de ce vor găsi acolo. Nu de alta, dar deja nu mai cred nici în Moș Crăciun, e clar că dacă mai aștept încă un an, vor fi prea mari pentru povești cu zâne, va trebui să găsesc un alt parc de distracții, mai targetat pe vârsta lor. Dar dacă reușesc vara asta, sunt absolut convins că se vor bucura la maximum de tot ce le iese în cale.

Iar al doilea, să mergem toți patru la mare la soare într-o destinație de vacanță care sa nu fie din tripleta litoralul românesc – Bulgaria – Grecia. Nu, nici Turcia, pentru că n-am chef să-mi las banii într-o țară în care este Erdogan președinte. Nu știu, mi-aș dori să fie vreun colț de rai de prin Italia sau Spania, ceva cum am văzut când pășit cu piciorușele mele gingașe aici.

Cam astea sunt cele două planuri care mi-ar plăcea să se întâmple în sezonul de vară-toamnă. Desigur, dacă o să mai apară posibilitatea să mai pot strecura câte o fugă pe undeva, mă știți, nu mă dau eu înapoi de la greu, o să mă lupt până la ultima picătură de kerosen, o să sacrific și ultimul litru de benzină. 😀

Nfine, întrebarea mea era dacă sunteți și voi în situația asta. Vă ajută să visați cum o să plecați pe undeva? Faceți ceva mai concret decât să visați? În sensul că deja ați cumpărat bilete de avion sau ați plătit avansuri pe la agenții de turism? Sau sunteți pe genul spontan, nu rezervați nimici din timp și vă bazați pe ce-o să găsiți când vă hotărâți să plecați?

Ah, încă ceva, că tot am pomenit despre agențiile de turism și mi-am adus aminte de o chestie. Nu suport să plec în vacanțe cu pachete luate prin agenții de turism. Serios, cred c-am rămas setat de pe vremuri, când 3 din 5 agenții erau țepare. Nu la modul că le luau banii oamenilor și dispăreau, ci la modul că de banii ăia îți găseai singur și transport și cazare mult mai mișto decât ce găseai prin pachetele lor.

În capul meu e că dacă plec prin agenție, ajung la față locului și constat că, dacă sunt cazat într-un hotel care nu-mi place sub nicio formă, nu prea mai am ce să fac. Trebuie să-mi petrec vacanța în hotelul ăla. Pe când, dacă plec pe cont propriu, a doua zi dimineață m-am și mutat de acolo.

Mă rog, ați prins ideea, încercam să spun că ultima oară am plecat printr-o agenție de turism în 2008. N-aș fi plecat nici atunci, dar era agenția unui fost prieten, aveam încredere că la o adică mă va scoate din orice situație.

Hai că m-am lungit aiurea, când tot ce vreau să aflu eu este dacă funcționați la fel ca mine, dacă vă ajută psihic să știți ca aveți la ce visa, dacă începe să treacă mai ușor timpul când știți clar când și unde o plecați în concediu?