Mdeci, hai să vă povestesc continuarea, că deja devine amuzant.

Ca să înțelegeți contextul corect, să vă zic exact cum stau lucrurile. Vă ziceam c-am fost sâmbătă la ikea, am găsit un produs care îmi trebuia și-am vrut să-l cumpăr. Dar, pentru că viața este complexă și prezintă multe aspecte, nu s-a putut. Produsul respectiv nu era pe stoc în magazinul din Băneasa, în schimb, era pe stoc la depozitul lor din Mogoșoaia. Lucru pe care nu l-am aflat citind într-un glob de cristal, ci chiar de la un reprezentant de vânzări (dacă așa se numesc omuleții ăia în galben care tot mișună pe-acolo).

Păi și ce opțiuni am, dacă totuși aș vrea să-l cumpăr? La care mi s-a explicat că opțiunile sunt practic una singură: să-l comand online și să-l achit. După care, dacă-l și vreau acasă, abia atunci am niște opțiuni, și anume, două. Prima, să-l ridic eu singurel de la depozitul din Mogoșoaia, lucru care se putea întâmpla din aceeași zi în care l-am achitat. Și a doua, să mi-l livreze ei, în ziua următoare comenzii, la magazinul din Băneasa.

Dar, după cum vă povesteam și ieri, faza cu „în ziua următoare” e doar așa o chestie pentru păcălit proștii. Din păcate, a trebuit să fac duminică un drum până-n Băneasa ca să aflu asta.

Dar ce nu v-am povestit este că cetățeanul de la ridicări colete, din Băneasa, mi-a explicat că luni vine sigur produsul. Să fiu pe fază și să aștept email-ul lui, că sigur-sigur vine. Mbine, mi-am zis, n-a fost să fie în ziua următoare, mai aștept una, că n-o să mor.

Doar că, ce să vezi, ieri, adică luni, adică în ziua în care sigur-sigur venea, nici urmă de email de confirmare. Am intrat pe site la ikea să verific statusul comenzii. Știți că se poate face asta, da? Bine, când zic „se poate”, mă refer la tot restul populatiei globului, nu și la mine. Pentrucădece, comanda mea are un cod de comandă, ca toate comenzile de pe lumea asta. Dăcât că codul meu e format din 10 cifre, iar la ikea pe site merg doar coduri din 9 cifre. Șmecheră treabă, nu?

Am lăsat venea aia groasă de la tâmplă să se mai liniștească, să nu fac naibii vreun atac de apoplexie și-am pus mâna pe telefon. Până la urmă, după vreo trei încercări, l-am prins pe un nevinovat. Evident, i-am spus de faza cu cele 10 cifre. A venit și explicația: „Dumneavoastră aveți o comandă mai specială”. Băejnebun, e un rahat de corp de dulap cu niște polițe, atât. Zici c-am comandat rachete Patriot cu rază medie de acțiune și-acum se dau de ceasul morții că nu mai au focoase nucleare pe stoc și nu pot să-mi livreze rachetele.

Până la urmă, după ce i-am explicat cu duhul blândeții că practic a trecut și a doua zi după „ziua următoare”, nevinovatul de la telefon mi-a zis ca trebuie să sune niște colegi să vadă care e statusul comenzii.

Băi, voi înțelegeți ce povestesc eu aici? Trebuia să aștept să sune niște colegi pentru o comandă de una bucată corp de dulap pe care, dacă nu-mi lua Dumnezeu mințile în momentul în care le-am zis „Aaa, nu vreau să merg la Mogoșoaia, aduceți-l voi mâine la Băneasa”, l-aș fi ridicat în aceeași zi. Nfine, până la urmă nevinovatul m-a sunat înapoi. Aflase de la colegi când se livrează la Băneasa comanda mea.

Ei, dragii mei, și-acum hai să vedem cine dintre voi ghicește ziua în care, teoretic, ar trebui să pot ridica nenorocitul ăla de corp de dulap care la ora asta trebuia să fie deja montat, de două zile, pe hol, la mine acasă. Și zic „teoretic” pentru că n-am nimic scris, totul e pe vorbe. Bine, nu că dacă aș avea ceva scris ar conta, zic și eu așa ca să mă aflu în treabă.

Deci? Ghicește cineva?