Prima și cea mai importantă regulă ar trebui să fie dorința de a te întoarce întreg acasă. Nu uita că, spre deosebire de șoferi, care la o adică pot scăpa cu niște tablă îndoită sau zgâriată, pentru tine cel mai mic incident în trafic se poate lăsa cu spitalizare sau cu verificat personal dacă există viața de apoi.

Nu te transforma în pieton după cum îți convine ție. Șoferii din București sunt unii dintre cei mai stresați cetățeni ai planetei. Ia ghici tu cam ce-ar vrea să-ți facă un cetățean din ăsta mega-stresat când te vede mergând cot la cot cu el, pe șosea, până la prima trecere de pietoni unde, brusc, te dai jos de pe trotinetă și te avânți năvalnic să traversezi, făcându-l să pună frână brusc. Și te mai uiți și urât, că doar acum ești pieton și ai prioritate. Dacă nu ghicești, îti spun eu ce-ar vrea sa-ți facă: să se dea jos de la volan și să te bată cu propria-ți trotinetă până nu te mai ridici. Doar perspectiva iminentă a pușcăriei îl face să nu ia în considerare această opțiune.

Când mergi pe trotuare, asumă-ți că sunt făcute pentru pietoni și că ei sunt cei care au prioritate. Știu, e greu, se mișcă atât de încet și nici nu vor să se dea la o parte când strigi tu „pardon, pardon” sau agiți soneria, dar ia imagineză-ți că toate băbuțele alea printre care faci tu slalom ar fi de fapt judokani de categorie grea sau boxeuri profesioniști. Este c-ai lăsa-o mai încet cu măcănitul și-ai cauta soluții să nu-i deranjezi? Fă asta tot timpul pentru că, până la urmă, s-ar putea să dai de cineva care să-ți rupă capul.

Nu merge niciodată pe contrasens, pe carosabil. Ai pretenția sa fii luat în serios în trafic? Atunci nu-i lua nici tu la mișto pe șoferi. În plus, să știi că nu toți conducătorii auto au abilități și reflexe de piloți de raliuri. Poate se sperie vreunul când se pomenește cu o chestie pe două roți venind lansat pe contrasens și trage de volan, total neinspirat, spre tine. În caz de impact frontal, cu o mașină, tot ce vor mai recupera ăia de la smurd din tine vor fi converșii și eșarfa.

Nu trece pe roșu! Nici la semafoarele pentru mașini, nici la cele pentru pietoni, doar pentru că poți și că dacă e să fie poliție prin zonă tot ce poate să facă e să-ți ia caii de la bicicletă. Scuze, de la trotinetă.

Nu merge niciodată pe banda de doi (aia de lângă axul drumului). Dacă e să mori, acolo o poți face cel mai ușor pentru că ești la nici un metru de mașini care se deplasează cu minim 50 de kilometri pe oră. La viteza aia nici nu e nevoie să se urce pe tine, e suficient să-și arunce un șofer chiștocul pe geam. A, da, precizare: mașinile sunt chestiile alea mari din metal pe lângă care defilezi tu la semafoare.

Știu că nu e cool s-o porți, dar, la o adică, o cască bună poate să facă diferența între un trotinetist viu și un trotinetist mort. Tu alegi.

Uită de telefonul mobil. Dacă te-ai hotărât se butonezi telefonul, gândindu-te că o să conduci totineta cu mâna rămasă liberă, te-ai gândit prost. Spre deoebire de bicicletă, trotineta este extrem de greu de manevrat cu o singură mână. Cred că a fost prima și ultima oară când am căzut, de altfel. Mi-a sunat telefonul și-am dus, instinctiv, mâna la buzunar să-l scot. Am avut noroc că nu eram pe carosabil.

Dacă ești nevoit sa folosești metroul sau stb-ul în orele cele mai aglomerate, pliază-ți trotineta și, în general, încearcă să ocupi cât mai puțin loc sau să nu stai exact în dreptul ușilor. Știu, tu-ți imaginezi că oamenii din jur gândesc „wow, ce cool., și-a luat trotinetă electrică”, dar tristul adevăr este că toți ar vrea să te întrebe „ce plm cauți cu aia în metrou”. Neam de sălbatici neecologiști, ce să-i faci.

Cam astea ar fi. Respectă-le și sunt șanse mari să scapi intact în traficul infernal și profund neiubitor de mijloace de transport alternative, din București.

sursa foto