Dacă vrei să ți se facă pielea de găină și să te simți mic-mic de tot, trebuie să-i vezi pe jucătorii de la Liverpool cântând, împreună cu peluza, „You’ll Never Walk Alone”. Și asta indiferent dacă-ți place fotbalul sau nu. După care o să înțelegi cum a fost posibil să elimine Barcelona, după 0-3 în tur.
Dacă vezi asta și nu ai nicio emoție, probabil ești mort…
Comentariu beton!17
„walk on, walk on/ with hope in your heart and you’ll never walk alone”. atmosfera pe anfield va fi mereu la superlativ.
Comentariu beton!12
Never give up ! Ce seară, ce meci , ce echipă, ce SUPORTERI ! YNWA. Klopp e magnific
Ii povesteam fiului meu, in timpul meciului, despre un alt 4 – 3 istoric al lui Liverpool de acum multi ani, pornind tot de la 0-3, tot in Champions League si nu-i venea sa creada. Iata ca s-a intamplat din nou ! doar ca in 180 de minute nu in 90 ca atunci !
Cu Dortmund-ul lui Klopp? 😃
Era Europa League, de la 1-3 cu Dortmund prin min. 55, tot Klopp la Liverpool.
Oricum, pentru cine a văzut meciul tur, 3-0 pentru Barca a fost un rezultat mincinos, Liverpool a jucat foarte bine și în tur. Și nici Barca n-a jucat rău aseară, doar că n-au înscris.
Da, ăla e meciul. Am zis „Dortmund-ul lui Klopp” fiindcă era creația lui.😉 Cum se va vorbi multă vreme despre „Liverpool-ul lui Klopp” după ce va pleca și de aici.
O să scriu mult. 🤣
Taică-miu m-a „contaminat” cu virusul fotbalului. Și tot datorită lui am ajuns să iubesc Steaua și Liverpool.
Treaba cu Liverpool a stat în felul următor: urmăream împreună meciul României cu Țara Galilor de la Cardiff, celebrul meci care ne-a trimis la Cupa Mondială din America din ’94. Tata avea obiceiul să îmi explice chestii în timpul meciurilor pe care le urmăream, să-mi spună povești, date despre diverse echipe și jucători. Eh, la acel meci, l-am întrebat la un moment dat cine e mustăciosul care nu seamănă deloc cu un fotbalist din atacul galezilor. Mi-a zis că e Ian Rush, legendă a galezilor și a clubului Liverpool, club despre care nu știam mai nimic fiindcă atunci erau la modă cluburile din Italia (englezii aveau interzis la cupele europene pe vremea aia). Mi-a povestit despre Liverpool, despre tragedia de pe Heysel din ’85, despre mari legende ale fotbalului englezesc, despre atmosfera de pe Anfield. Așa am început să urmăresc campionatul din Anglia (eram doctor pe Italia și Spania🤣) și să iubesc Liverpool. M-au ajutat și meciurile nebune, ca cel de aseară, pe care le-au făcut uneori cormoranii, și jucătorii care au trecut pe acolo de-a lungul timpului (Gerard, Torres el Nino, Owen, Fowler, Barnes, McManaman și mulți alții).
Ca fapt divers, meciul Steaua – Liverpool din 2003 (1-1) a fost singurul meci al Stelei din Ghencea la care subsemnatul nu a stat, ca de obicei, în peluză cu nebunii din galerie. M-am dus la tribuna oficială și m-am așezat lângă cei câteva sute de suporteri veniți din Anglia care erau în „țarcul” de la peluza cu tabela. Mi s-a făcut pielea de găină când au început să cânte YNWA la începutul meciului, acoperindu-i aproape complet pe băieții mei din peluză. Și de atunci așa mi se întâmplă mereu când aud cântecul ăsta, mai ales cântat pe Anfield. Am făcut atunci și schimb de fulare cu unul dintre suporterii englezi. Din păcate, era un fular simplu, alb cu roșu, fără nimic scris pe el. S-ar putea să-l mai am și acum. Am ținut cu Steaua, normal, dar am vrut să fiu aproape și de cealaltă „iubire”. 🤣
Nu cred că există un stadion pe care să vreau să ajung mai mult decât pe Anfield. E ca un fel de bornă în viața mea, ca un target care trebuie atins la un moment dat.
De săptămâna trecută gașca de bețivi se chinuie să organizeze o ieșire la o bere. Am stabilit să mergem să vedem unul din meciuri. A fost unanimitate: „Mergem miercuri să-i vedem pe copiii blonzi, că n-avem ce vedea marți. E treaba clară, Barca e ca și calificată.” Îhâm, mda….. 🤣🤣🤣 Așa că mergem în seara asta în centrul vechi să bem o bere și să vedem un meci. Un meci, fiindcă MECIUL s-a jucat aseară.
V-am zis că surprize și alea, alea? V-am zis! 🤣Asta face parte din țicneala suporterilor de fotbal: să creadă în rezultate care sfidează logica, să sufere, să-și toace nervii și să se bucure până la extaz pentru ceva din care n-au ce câștiga. Teoretic. Că apoi vezi chestia de mai sus și…..
YNWA!
Comentariu beton!59
Și totuși cineva a dat thumb down la acest comentariu. Aș vrea să-l/s-o cunosc și eu.
@Mihai, aș vrea să zic că am dat roșu din greșeală doar ca să credem că nu ar fi posibil să dea cineva roșu la comentariul lui Ionuț. Oricum, eu vreau să cred că cineva a dat roșu din greșeală.
P.S. Azi am așa niște draci pt. că nu m-am înscris la biletele pt. Madrid! N-am crezut că vor ajunge în finală pt al doilea an consecutiv… Să-mi fie rușine!
Eh, și voi acum. O fi vreun suporter al Barcei, supărat după meciul de aseară.
Sau cineva care și-o fi zis: „iar bate ăsta câmpii în comentarii kilometrice cu fotbalul lui.”
Sau cineva care o fi observat vreo eroare în datele puse de mine. Caz în care l-aș ruga să o semnaleze fiindcă recunosc că a început să mă mai lase memoria, dar nu gugălesc nici de-al dracu’. 😜
Sau ce contează thumbs down?
Azi plutesc în sfere înalte, e ca și cum aș fi câștigat la loto premiul cel mare. 🤣Și, măcar pentru o zi, las la o parte problemele, vremea de afară, haterii, și mă bucur pentru ce am văzut aseară.
Știi ce am observat? Ne bucurăm tot mai rar, avem tot mai multe motive să fim supărați și încrâncenați. Așa că eu îmi găsesc tot mai des refugiu în asemenea lucruri cum ar fi un meci de fotbal, un joc pe telefon, o trăznaie a piticilor mei, un serial, un cântec. Cred că e bine să ne mai și bucurăm de chestii mișto din viața noastră din când în când, nu doar să le criticăm și să ne întristăm de cele nasoale.
Thumbs down e un degețel roșu. Liverpool a jucat aseară în roșu. Dați cu roșu! 🤣🤣
Comentariu beton!41
As vrea sa iubesc Liverpool dar nu pot….
Mi-a frant visul copilariei dupa ce Dinamo o surclasa-se pe Hamburg SV in sferturi, acel Ian Rush ” ne-a omorat” la Bucuresti cu doua goluri, imi spuneau prietenii ca mai nou culorile lui Dinamo sunt alb-rush.
In rest caine pana la moarte.
Comentariu beton!11
@Relou, patru din „greșeală „?!
@Ioane been there la meciul ăla. Nu țin cu Steaua, și chiar îmi aduc aminte că mergeam la meciurile de acasă ale tuturor echipelor românești, în Europa. Împreună cu un dinamovist înfocat!
Eram exact acolo unde povestești tu lângă suporterii lui Liverpool și m-au frapat două chestii:
1. Galeria Stelei, sau cel puțin cei pe lângă care aveam eu bilet, erau aproape numai ciori și la un moment dat se apucă să strige din toți rărunchii: „la țigani mwie la țigani” – practic își dădeau singuri mwie. Nu am înțeles niciodată de ce ai scanda împotriva unei echipe contra căreia joci în campionat când meciul tau este în Europa fără nici o legătură cu echipa respectivă!
2. Englezii erau atât de beți încât:
a) un englez a făcut schimb de fulare cu unul care i-a dat în schimb fular cu Farul Constanța! Urla ăla de auzea toată tribuna cât de tare a fost el și că l-a „păcălit” pe prostul de englez
b) un alt englez a vrut să cumpere unuia fularul cu Steaua. I se cere 10 dolari sau euro nu mai ți minte și ăla scoate un teșcălău de bancnote de 10.000 de lei (1 leu acum) și îi întinde. Ăsta cu fularul nu 10 mii ci 10 dolari/euro ceva de genul. Deși era beat mort nu a vrut să îi dea suma respectivă.
Neaţa, Ionuţ. Ia zii tu, cum e cu meciul mai fain? Ala de miercuri sau joi?
@Erich, ca spectator neutru care iubește fotbalul, Ajax – Tottenham a fost mai tare. Ca fan al lui Liverpool și maniac al atmosferei din peluze, tot cel de marți a fost MECIUL. 😉
Am mai povestit pe acest blog cum am participat la o finală în campionatul italian pe stadionul din Torino „acum o sută de ani ” ( a jucat Juventus cu Lazio), noi eram niste „studenti amarati”, în plus în grupul nostru eram 7 gagici și 3 tipi, doar unul dintre tipi era suporter înflăcărat (Barcelona), gagicile- zero barat, nici nu stiam cât dureaza o repriză… , luat bilete sus sus la cucuietii din deal dar atmosfera din tribune a fost dementiala, respectul fiecărei galerii fața de cealaltă : așteptau 2-3 minute după ce termina una de cântat și apoi începeau….Am venit acasă si ii povestesc vărului meu atmosfera, un înflăcărat suporter al Juventus Torino, dacă până atunci nu dădea 2 bani pe mine după mă idolatriza, bine ii dadusem biletul de intrare sa aibă amintire 😋😋
Comentariu beton!16
Las asta aici ca sa fie povestea intreaga 🙂
https://blogsport.gsp.ro/oprisan/2012/04/22/never-walk-alone/
Ce meci nebun la Amsterdam. Nu am mai văzut aşa ceva.
Spectacolul a fost făcut de data asta de cei 22 de jucători.
M-am enervat rău. Voiam Ajax în finală.
Citez din mine, că nu mă mai pot abține (de nervi!) : „… Mânjii” lui Ajax nu prea au șanse în fața Barcei (dacă astea două ajung în finală – eu mă aștept la surprize în ambele semifinale)…”
Mi se spunea Ion Gură de Aur prin casele de pariuri din Rahova. ☹️☹️☹️
Cum să pierzi așa calificarea în finală?? Cum??
Cat de suparata am fost si sunt incā, dar. Head up, chest out. https://m.youtube.com/watch?v=RVy4r0zNAtI