Inițial, am vrut să scriu un text din ăla în care să vă urez vrute și nevrute. Dar m-am răzgândit, știți voi mai bine decât mine ce vă doriți și ce nu, n-are rost să mai aberez și eu.
Tot ce pot să spun este că nu-mi plac deloc anii pari și mă bucur din inimă că s-a gătat 2016. Ce-o mai fi și-n ăsta care vine, om vedea singuri.
Un singur lucru vă doresc: să reușiți să fiți VOI. Și nu numai în anul care vine, tot timpul. Restul se fac sau se cumpără.
Până atunci, distrați-vă zdravăn care pe unde sunteți, beți un pahar și pentru mine după miezul nopții. Să ne revedem sănătoși în 2017.
La mulți ani!
P.S. Dacă n-aveți cu ce pierde timpul până diseară, vă las aici cele mai citite zece articole din 2016.
1) Cinci semne clare că ești prost
2) Ce nu vor să înțeleagă grasele!
4) Cum a decurs percheziția de la arestarea lui Cheloo
5) V-ați pișat pe el de vot. Și deja miroase.
6) Să-i dea cineva lui Smiley înapoi rahatul ăla de buletin!
8) Ce silă mi-e de oamenii de genul ăsta!
Nici eu nu-s prietena cu anii care se impart la doi. Nici cu „doi” nu sunt prietena. Tocmai de aceea o sa beau un pahar pentru tine si alte cateva pahare pentru cativa prieteni de pe aici.
Eu va doresc SA VA BUCURATI! De si din orice!
P.S. nu inteleg de ce nu apare in topul asta ” Marirea si decaderea unui tata”. Pentru mine, textul ala, e cel mai tare articol citit vreodata de mine.
La mulți ani, bă!?
@Elena, pentru că nu e scris anul ăsta. 😉
@Mihai, ahaaa, sunt abia la prima cana de cafea. Scuze.
Dar ai prins complimentul, da??
@Elena, nu, nu, ia mai zi o dată, ca să înțeleg cum trebuie. :))))))))
@Mihai, esti bun, bă?!
@Elena, aaa, asta era. :))))))))
Iti urez numai reusite in tot ceea ce-ti doresti, cat timp nu ne vei „abandona” pe-aici 🙂 Deh, pc-ul bolnav, de pe telefon lene, dar, desi nu am mai comentat, de citit, tot citesc, asa ca sper ca si in noul an, sa am ce citi!
All the best!
@Scorpya, păi atunci îți urez să-ți repari pc-ul, că nu știam unde-ai dispărut.
Eu voi fi pe front la noaptea dintre ani, respectiv la serviciu. Dar nu mă plâng. Am luat șampanie pentru copii, le-am promis că vom ieși afară să vedem focurile de artificii, deci zic că va fi bine 🙂
Știu că sună a clișeu, dar nu mă pot abține 😛 Să fim sănătoși că restul le-om face cumva.
Toate cele bune 🙂
@lotusull, păi ori vei fi la serviciu, ori ieși cu copiii la artificii? N-am prins-o. 😀
He, he 🙂 Serviciul meu înseamnă un centru cu copii abandonați. Aproape de miezul nopții voi ieși cu ei in fața instituției. Numa’ la fix, de unde suntem, aproape de centru, se vor vedea artificiile 🙂
Le-am arătat șampania, s-au amuzat teribil la gândul că dopul ar putea zbura la vreunul în chiloți 🙂 Evident, o glumă. O să fie bine, știu deja, o noapte altfel decât alte nopți 🙂
Comentariu beton!14
@lotusull, aaa, abia acum mi-e clar. Ce frumos! Bravo ție! La mulți ani, să-i pupi pe toți!
@Mihai, nu știu dacă vei mai citi comentariul meu prin toată marea de comentarii ce-a fost zilele astea. Dar dacă da, să știi că noaptea dintre ani a fost așa cum mi-am dorit să fie. Am ieșit în fața instituției, ne-am uitat la focurile de artificii – au fost grozave, apoi am deschis șampania. Ne-am și pupat unii cu alții, i-am pupat și din partea ta și a unor prieteni ce m-au rugat să fac asta 🙂 Ți-am scris toate astea din dorința de a îndulci cumva amarul. Eu am intrat în sistem cu mulți ani în urmă având dorința de a schimba ceva în bine. A fost o alegere voluntară și pe deplin conștientă. Evident că n-am făcut nimic măreț și ăsta e un regret de-al meu. Ce am reușit să fac și măcar când o să mor o s-o fac liniștită e că uneori am reușit să-i fac, un pic așa, fericiți pe copii. Povestea e lungă, mare și n-am cum s-o cuprind în câteva cuvinte. Poate într-o zi o să-ți povestesc despre omulețul de zahăr – e un copil cu totul și cu totul special. Doar așa cât să-ți faci o idee, deși n-are casă, masă, mamă ori tată și e și foarte bolnav – e cel mai luminos, mai bun și mai cald copil. S-a distrat și el de revelion, am coborât cu căruciorul – nu se poate deplasa singur. Cred că ți-am spus un pic despre el la o postare când ți-am povestit că se joacă în apă de-a peștele și de-a pompierul. Astă vară am fost la munte și a fost atât de emoționat că dimineața la cinci îmi dădea trezirea, doar, doar să plecăm prin munți:) Sper ca anul ăsta să reușim să ajungem la mare, să se bălăcească și să chiuie cât vrea el. Ah, iar unul din pici, după toată distracția, s-a culcat cu dopul de șampanie în pat 🙂
Visam cândva să-mi deschid un centru al meu unde să adun măcar o parte din copiii abandonați. N-am reușit și nici nu cred că voi reuși. Dar tot îmi spun că dacă fac un pic de bine în fiecare zi în care merg la ei, tot e ceva decât nimic.
Ideea e că oricum ar fi sistemul, el e format din oameni. Iar oamenii sunt așa cum sunt peste tot, în orice alt sistem. Umanitatea e cea care face diferența dintre noi indiferent de locul în care ne-am învârti/ lucra, etc.
O seară bună să ai. M-ai convins, caz că mai aveam vreun dubiu, că oricâtă treabă ai avea cu grașii 😛 ești un om bun 🙂
@lotusull, multumesc pentru comentariu. Chiar mi-a făcut bine.
Cu grașii zici? Păi io îi învăț de bine, adică să slăbească. 😉
Daa, clar că îi înveți de bine 🙂 Am în arborele genealogic destule persoane cu obezitate. Nici nu știi cât de frică îmi e să nu fi moștenit vreo genă. De aia încerc să n-o iau razna, nu de alta, dar când o fi să mor, de-oi fi obeză, nu voi încăpea în sicriu 😛
Legat de micuță. Toate legile ce privesc copiii instituționalizați nu sunt făcute la nivel local, ci undeva acolo sus – nu mă întreba cât de sus, eu îmi imaginez că oamenii ăia arată ca-n Matrix 🙂 Deci dacă vrei să schimbi legislația, la ușile alea de sus trebuie bătut, insistent chiar.
Ce-ai putea tu concret face – chiar dacă nu e varianta ideală. Nu știu în ce oraș e micuța, dar dacă ai vreun prieten dispus să facă voluntariat, își poate face dosar de voluntar( trebuie răbdare) și poate intra în locul unde e pitica. Cumva poate observa direct și la fața locului ce se întâmplă cu ea. În caz de abuzuri se poate face, cu număr de înregistrare, reclamație. Există comisii de disciplină, în mod normal nimeni nu vrea probleme și nici angajați psihopați. Bine, mă refer la un centru care funcționează cât de cât normal.
Dacă asta nu funcționează, există Centrul de Resurse Juridice (Giorgiana Pascu) – din câte am înțeles e un soi de bau-bau. Adică dacă ești ok și n-ai nimic de ascuns, nu are de ce să-ți fie frică de vreo vizită inopinantă a acestora( din câte știu au drept de control fără acordul directorului ori șefului de centru). Dacă ai bube, e posibil să nu se lase cu aplauze. Mai există Autoritatea Națională ptr protecția drepturilor copiilor. Sunt și cei de la HHCR( Hope and Homes for Children Romania). Nu știu cât de curați sunt oamenii de aici, presupun că e ca peste tot, adică și oameni și din ăia nașpa.
Personal aș opta pentru varianta cu voluntariatul. Dacă stau până se modifică legea e posibil să stau degeaba. Acum, cum crezi tu 🙂
cum fac sa dau de tine ,lotusull ? as putea sa ajut la centrul de copii..
@Elena, acum am văzut comentariul tău. Adresa mea de mail este: [email protected].
Copilașii mei nu au lipsuri materiale foarte mari. Din punctul ăsta de vedere, centrul unde sunt eu e super ok. Altceva le lipsește.
Mulțumesc oricum 🙂
Io ştiu ce o să-mi aducă 2017, ceea ce le doresc şi celor care nu au sau mai vor ?
La mulți ani cu sănătate! ?
Să ne „vedem” şi să te citim cu bine şi la anul!
@diabolic, m-ai făcut curios. Ce ziceai că-ți dorești? 🙂
Frățică, deja se întâmplă dorința, doar dacă n-are vre-un gând până la 12 noaptea, că prea o îngheonteşte pe mă-sa de vreo 3-4 zile ?
@diabolic, bă, cât noroc „are” unii. Tu-ți dai seama că, dacă se naște azi, ai scăpat de cheltuielile cu aniversatul zilei de naștere? 😀
Frățică, tu vrei să mă vezi la tv cu primul născut din an? ???
Comentariu beton!14
@Diabolic, sa aveti o nastere usoara cu toate urarile de bine! Sa recitesti „Marirea si decaderea unui tata”. ???
La multi ani!
@Elena, mulțumim pt urări! ?
Am citit şi am şi comentat la momentul respectiv şi nu mă aşteptam să am şi eu tot fată, aşa că e de luat în seamă ?
La mulți ani!
Deci asta ar fi retrospectiva „Vasilescu” a anului 2016.La multe articole și la mulți ani!
@GabiI, cam asta ar fi, da. 🙂
La Mulți Ani și ție, Mihai!!!
P.s: poate la anul îmi vin și mie articolele tale pe email!
@iulian m, hai, mă, te-ai abonat din nou și tot nu vin? 🙁
M-am rereabonat?☺!!!
Mihai, ete ca pt mine anul 2016 a avut un lucru bun: te-am „gasit” pe tine! Esti tare fratica! Paharul de vin pe care am sa-l beau va fi in cinstea ta. La Multi Ani!
Hai sa fim sanatosi
Comentariu beton!11
Ce-mi doresc mie, iti doresc si tie….cu mici diferente….si tuturor ne-zdravenilor care iti bantuie blogul. Mi-ati fost buni prieteni in anul asta…ceea ce-mi doresc si pe viitor.
La multi ani, coane!
Sanatate, glorie, alea-alea, iar la anu’ sa fim pe-aci macar tot atatia cat suntem si-acum!
Multe articole, mulți cititori îți doresc pentru 2017!
La mulți ani! ?
Mie nu-mi plac deloc anii impari. Ofy ofy. A fost un an plin cu articole bune, am râs o grămadă, aşa că drept mulţumire, îţi scriu cu diacritice. :))
Mersi mult că îmi înveseleşti zilele şi îţi doresc tot binele din lume.
P. S : Nu-mi corecta numele că ne supărăm! 🙂
eu stiu ce vreau sa imi aduca 2017 de ziua mea[ in mai] ,sper anul asta sa iasa , ca anu care tocmai se incheie nu mi-a iesit :(((
iti doresc numai bine , sa ne descretesti fruntile si de acum incolo , sa fii sanatosss sii tot ce ne urezi tu noua sa ai partee la fel de mult ca si noi
La multi ani Mihai si celor de pe aici! Te citesc constant de vreun an si nu cred ca am lasat vreun comentariu pana acum, iti urez articole misto in continuare si tot ce ne doresti tu noua 🙂
La multi ani Mihai,la multi ani tuturor!
Citesc si eu de ceva timp,acum am considerat ca e momentul primului comentariu.
Ceva deja stiu despre 2017,in septembrie voi fi socru mic!
La multi ani dragu, iti urez cap limpede, inima receptiva si dragoste de la cei dragi, te urmaresc si te iubesc!
In restul anului avem o durere subtila in rect de restu lumii dar hai sa ne ccm pe noi in noaptea de anu nou,cât de buni suntem noi.Eu sunt rau tot timpul.
deja…. La multi ani ! din 2017….si ma bucur si eu ca „am dat” peste tine in 2016 ,alaturi de oamenii care te citesc si ale caror comentarii imi bucura zilele..Subscriu la tot ce s-a scris aici si iti doresc sa ai in continuare chef de scris.Paharul in cinstea ta l am baut dar o sa mai fie unul si azi…..